„Autonomie” prin retrocedare

Urmasii grofilor maghiari vor padurile din Romania, desi marea majoritate a cererilor de retrocedare a terenurilor, inaintate de urmasii fostelor familii nobiliare maghiare, nu se incadreaza in prevederile legilor actuale. In Arad, urmasii grofului Iosif Gross cer 8.000 de hectare, iar alti mostenitori ai unor cunoscute familii maghiare - Banffy, Bethlen si Kemeny, au solicitat retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure din judetul Mures.
In cadrul manifestarii de comemorare a 160 de ani de la Revolutia ungara de la 1848, desfasurata sambata, la monumentul asa-zisilor Secui martiri din Targu Mures, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat: „Ceea ce a fost al nostru, am redobandit: nu doar padurile, pamanturile, casele, ci si limba, cultura, scoala. Iar ceea ce nu am putut redobandi pana acum, vom redobandi in viitor”. „Redobandirea” se refera si la procesele de retrocedare in favoarea grofilor maghiari, retrocedari care contribuie la conturarea proiectelor autonomiste maghiare din Ardeal. In acest an, locuitorii din Nadas, localitate situata in apropierea Aradului, sunt amenintati cu pierderea a 8.000 de hectare din terenul comunei, in folosul urmasilor grofului Gross Iosif. Potrivit unei legi promulgate in 1945, bunurile detinute de grofii unguri care, impreuna cu armatele de ocupatie germane si maghiare, s-au retras din Transilvania, sunt considerate bunuri inamice si, evident, nu pot face obiectul unei retrocedari.
Petru Groza - binefacatorul ungurilor
In timpul lui Petru Groza s-au intors in Romania aproximativ 140.000 de unguri care fugisera din tara dupa atrocitatile savarsite in perioada administratiei horthyste, un adevarat genocid etnic de care au avut parte romanii din Transilvania de Nord, in anii care au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944). Minoritatea maghiara a beneficiat in continuare de noi privilegii, intr-o Transilvanie ocupata de sovietici si administrata de fosti functionari horthysti maghiari, deveniti proaspeti comunisti (1944-1945). Lucretiu Patrascanu, pe atunci ministru al Justitiei, a fost singurul comunist care a protestat fata de situatia scandaloasa a „reintegrarii” criminalilor unguri in aparatul administrativ al statului, si a avut un sfarsit tragic, dupa cum se stie.
Jaf, cu acte austro-ungare
Instanta Tribunalului Arad a conchis, de curand, ca urmasii grofului Gross Iosif au dreptul la 8.000 de hectare din terenul comunei Nadas, conform unor acte vechi. Locuitorilor Nadasului nu li s-a spus, probabil, ca terenurile grofilor au fost expropriate si ca statul roman a platit bani pentru acest lucru. Totodata, respectivele terenuri au fost oferite spre folosinta comunei sau au intrat in posesia invalizilor de razboi si urmasilor celor care au cazut in cele doua razboaie mondiale, ca o recunoastere materiala a jertfei lor. Actele fluturate de urmasii grofilor de pe aceste meleaguri, din vremea Imperiului AustroÐUngar, sunt lovite de nulitate, pentru ca s-au succedat de atunci doua reforme agrare, cea din 1921, respectiv 1945, si ca au fost improprietariti peste 300 de eroi de razboi.
Proiect de lege UDMR pentru grofii de partid
In 2006, UDMR, prin senatorul Zoltan Puskas, a incercat sa treaca prin Parlament un proiect de lege care se referea la restituirea bunurilor preluate in 1945 de Casa de Administratie si Supraveghere a Bunurilor Inamice, insa demersul a fost respins. Legea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) este inca in vigoare, deci pretentiile urmasilor grofilor maghiari, pentru a-si recupera averile, sunt ilegale. Dar, se pare ca aceste realitati istorice ar putea fi date la o parte in fata intereselor: terenul atribuit urmasilor grofului Gross Iosif cuprinde aproximativ 4.000 de hectare de padure, valorand zeci de milioane de euro!
Vor pamant si in judetul Mures
Dar scandalul de la Nadas nu este un caz singular. Acum doi ani, pe rolul Judecatoriei Reghin se afla pe rol un proces prin care mostenitorii a trei cunoscute familii nobiliare maghiare Ð Banffy, Bethlen si Kemeny - solicitau retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure, situate in nordul judetului Mures, la hotarul cu Harghita. Desi legea de infiintare a CASBI prevedea confiscarea de catre statul roman a averilor tuturor cetatenilor romani care au parasit tara impreuna cu trupele germane si maghiare, in retragere Ð cum a fost cazul celor trei familii, cu exceptia unei singure persoane - instanta din Reghin a decis sa retrocedeze, partial, peste 20.000 de hectare de padure din nordul Muresului. Legea CSABI, care i-a deposedat pe grofii unguri de mii de hectare de padure, a intrat in vigoare pe 9 februarie 1945, cu o luna in urma instalarii guvernului comunist Petru Groza (6 martie 1945).