Senatorii au respins Ordonanta de urgenta pentru ratificarea Acordului prin care era infiintata Fundatia Publica Romano-Ungara "Gojdu", cu sediul la Budapesta, al carei patrimoniu ar fi urmat sa includa mostenirea lui Emanoil Gojdu. Senatul a adoptat, cu 88 de voturi "pentru" si doua abtineri, proiectul de lege privind respingerea Ordonantei de urgenta 183/2005 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", semnat la Bucuresti, la 20 octombrie 2005. Reprezentantii UDMR au parasit sala.
Astfel Parlamentul Romaniei marcheaza un prim refuz de ratificare a unei intelegeri internationale.Acordul, semnat din partea Guvernului Romaniei de Mihai Razvan Ungureanu, prevedea infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", cu sediul la Budapesta, a carei infiintare si functionarear fi trebuit sa se faca potrivit legislatiei maghiare. Senatul este forul decizional in privinta acestui act normativ, astfel ca intelegerea semnata de guvernele Romaniei si Ungariei in septembrie 2005 nu poate fi aplicata. De altfel acest acord ar fi fost extrem de dificil de pus in practica deoarece in cuprinsul sau era mentionat ca presedinte al fundatiei romano-ungare Sorin Antohi - deconspirat in 2006 in calitate de colaborator al fostei Securitati si fals doctor in istorie. ZIUA a primit in februarie 2008 medalia bicentenarului Gojdu pentru campania de sprijinire a mostenirii marelui mecena transilvanean. Biserica Ortodoxa Romana s-a opus in permanenta ratificarii acordului romano-ungar din 2005, care ar fi impiedicat orice fel de tentative de recuperare a mostenirii Gojdu. Dezbaterile din Parlament in cursul anului 2006 asupra ratificarii acordului Gojdu au cuprins si episoade violente. Astfel, cand senatorul liberal Teodor Melescanu a propus pe 29 iunie 2006 in sedinta plenului, la sugestia senatorului UDMR Peter Eckstein, ca decizia finala la ordonanta privind Fundatia Gojdu sa fie amanata pentru sesiunea din toamna. Solicitarea sa a fost insa respinsa, dupa ce a starnit dezbateri aprinse si chiar batai. La reunirea liderilor de grup pentru a se analiza propunerea PNL, deoarece din partea PRM a mai venit si senatorul Nicolae Iorga, vicelider al grupului PRM, Attila Verestoy i-a cerut acestuia sa paraseasca cercul de discutii. "Este o discutie cu liderii si tu nu esti invitat aici", i s-a adresat Verestoy lui Iorga. Pentru ca acesta a refuzat sa plece, senatorul UDMR l-a imbrancit pe colegul sau, administrandu-i un pumn in piept si incercand sa-l scoata in afara grupului de discutie, dupa cum relateaza senatorii prezenti.
DOCUMENTAR: Cum s-a dorit pierderea Fundatiei
Conform acordului semnat cu ocazia sedintei comune din octombrie 2005 a Guvernelor roman si ungar, urmeaza sa fie infiintata o noua Fundatie Gojdu supusa legislatiei maghiare, cofinantata de cele doua state semnatare.Emanuil Gojdu, avocat si om politic in Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament ca o mare parte a averii sale sa fie administrata de o fundatie, care sa ii poarte numele dupa moarte. Prima reprezentanta a fundatiei, condusa de Andrei Saguna, a fost infiintata in 1870 sub patronajul Congresului National Bisericesc Ortodox.
Statul ungar a nationalizat ilegal in 1952 imobilele din Budapesta aflate in patrimoniul fundatiei, cunoscute sub denumirea de "Curtile Gojdu". Aceste imobile au intrat, in 1990, in proprietatea Primariei Sectorului 7 din Budapesta. In anul 2003 s-a facut publica intentia de transformare a Curtilor Gojdu in centru comercial si partea romana a facut demersuri pentru ca aceasta intentie sa nu se materializeze. Curtile Gojdu au trecut, in decembrie 2004, in proprietatea companiei israeliene Autoker Holding Rt. Acordul romano-ungar de infiintare a fundatiei a fost semnat de ministrii Afacerilor Externe, Mihai Ungureanu si Ferenc Somogyi. Conform actului, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia isi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu, renovate de compania Autoker Holding Rt.Contributia anuala paritara de la bugetul de stat al celor doua guverne pentru functionarea fundatiei, incepand cu anul 2006, va fi de minim 200.000 de euro, cifra aprobata anual urmand sa varieze in functie de proiectele agreate de conducerea fundatiei. (G.D., Z.O. / 03.03.2008)
Mostenirea Gojdu pusa in pericol
Cladirile Gojdu din Budapesta, lasate mostenire natiunii romane, urmeaza sa fie administrate in comun de guvernele maghiar si roman. Andras Barsony, secretar de stat in MAE ungar, anunta la 1 octombrie 2005 ca guvernele roman si ungar vor semna documentele de infiintare a unei fundatii Gojdu ce urmeaza a fi administrata in comun. Aceasta fundatie isi va desfasura activitatea in complexul de cladiri ce a apartinut in Budapesta celebrului om politic roman din secolul XIX, Emanoil Gojdu.
Acordul a fost semnat in sedinta comuna a guvernelor roman si ungar de la Bucuresti din 20-21 octombrie, pentru ratificarea acestui acord fiind depusa o ordonanta de urgenta la Parlamentul Romaniei. Camera Deputatilor a respins Ordonanta Gojdu, dupa ce Biserica Ortodoxa Romana, beneficiara tTestamentului Gojdu s-a exprimat impotriva acestei solutii. In iunie 2006 Senatul – camera decizionala in aceasta chestiune – a dezbatut Ordonanta Gojdu in decursul a doua sedinte furtunoase, fara insa a lua o decizie. In prezent Ordonanta Gojdu se afla pe agenda Senatului.
Principalul promotor al acestui acord, ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu a declarat la inceputul acestu an: “Cel mai probabil, votul final al Senatului va fi dat dupa ce se ajunge la un punct de vedere comun cu Biserica Ortodoxa Romana asupra acestui proiect. Deocamdata, Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare 'Gojdu' nu se aplica. Partea ungara cunoaste aceasta situatie si mizele dezbaterii din Romania. Subiectul Fundatiei publice 'Gojdu' se afla, in continuare, pe agenda bilaterala romano-ungara. Daca proiectele in memoria lui Emanuil Gojdu nu se vor realiza in spatiile din Curtile Gojdu, asa cum a propus Ministerul Afacerilor Externe, aceasta este o consecinta pe care cei ce au contestat proiectul trebuie sa si-o asume.”
Civic Media se impotriveste instrainarii mostenirii Gojdu, care trebuie sa se intoarca la beneficiarii sai de drept, respectiv romanii ortodocsi din Ardeal si Ungaria.
Cititi in continuare cum a evoluat povestea Mostenirii Gojdu...
18 noiembrie 2005
Guvernul calca in picioare testamentul lui Gojdu
Executivul de la Budapesta a adoptat, in noiembrie 2005, o hotarare guvernamentala prin care partea maghiara stabileste anumite masuri concrete referitoare la viitoarea Fundatie Romano-Maghiara "Gojdu". Hotararea 2237/2005 (X. 28.) a fost publicata in numarul 49 din 2005 al Buletinului Oficial. Hotararea prescrie ca bugetul de stat pe anul 2006 sa rezerve 49,5 milioane de forinti pentru cheltuielile de functionare a noii Fundatii "Gojdu", iar 247,5 milioane de forinti vor sta la dispozitie pentru cumpararea incaperilor necesare pentru amenajarea sediului in Curtea Gojdu, intr-una din cladirile dintre strazile Kiraly si Dob, aflate in sectorul VII al Budapestei. Evaluand la cursul valutar actual de 250 de forinti un euro, vom constata ca, in 2006, partea maghiara va da 200 de mii de euro pentru functionarea noii Fundatii, precum si un milion de euro pentru cumpararea unor incaperi in Curtea Gojdu, act contestat de proprietarii de drept. Pentru ca aceasta proprietate apartine de fapt Fundatiei Gojdu romanesti, reinfiintate dupa caderea regimurilor comuniste. Dupa instalarea comunistilor la Budapesta cu ajutorul URSS, Ungaria a nationalizat imobilele fundatiei celebrului patriot roman Emanuil Gojdu, timp de 50 de ani lasandu-le sa zaca in paragina. Culmea, cu toate ca Ungaria este membru UE si NATO situatia proprietatilor romanesti din inima Budapestei a ramas nemodificata pana in prezent. Aparitia unei noi fundatii, romano-maghiare, care sa gestioneze bunurile lasate de Emanuil Gojdu Romaniei, incalca testamentul filantropului, generand o situatie controversata. Practic, statul roman devine partas la o ilegalitate crasa. Un articol aparut in Gazeta de Cluj si Gazeta de Oradea descrie elocvent modul in care autoritatile de la Bucuresti au inteles sa actioneze in cazul Fundatiei Gojdu si care este starea reala si juridica de fapt.
La sedinta comuna de acum doua saptamani a guvernelor Romaniei si Ungariei, una dintre problemele discutate pe ordinea de zi a fost cea a Fundatiei Gojdu. Cele doua executive au hotarat reinfiintarea fundatiei la Budapesta, cu sediul in Curtile Gojdu. Sub egida Fundatiei vor fi infiintate Institutul Parteneriatului Strategic Romano-Ungar, precum si un muzeu si o biblioteca in memoria lui Emanuil Gojdu. Fundatia va acorda, anual, Bursa "Emanuil Gojdu", pentru elevi, studenti masteranzi si doctoranzi, romani si maghiari, cu merite deosebite si venituri reduse. Cele doua guverne vor sprijini financiar Fundatia, alocand anual de la bugetele de stat sume egale. Fundatia poate desfasura, de asemenea, activitati economice directe pentru a-si spori patrimoniul, daca acestea nu pericliteaza scopul si functionarea sa.
Sfidarea testamentului
In redactarea acordului privind reinfiintarea fundatiei s-au introdus prevederi pe care, daca le-ar afla, Gojdu s-ar rasuci in mormant. Emanuil Gojdu a lasat scris in testament ca averea sa fie folosita pentru acordarea de burse de studii pentru tinerii romani care tin de "legea rasariteana ortodoxa". Or, acum, cele doua executive nu tin cont de aceste prevederi, acordand burse atat tinerilor romani, cat si unguri, indiferent de religie.
Gojdu, avocatul romanilor
Emanuil Gojdu s-a nascut la 9 februarie 1802, intr-o familie de aromani originari din Moscopole (Albania), stabilita la Oradea. Dupa terminarea liceului in orasul natal, Gojdu a urmat studiile universitare juridice la Budapesta, Bratislava si Viena. In 1824 si-a inceput cariera de avocat la Budapesta, ca stagiar la biroul unui avocat sarb. In scurt timp, Gojdu s-a afirmat si si-a deschis propriul birou de avocatura. Gojdu a fost primul care a inlocuit limba latina cu limba maghiara in intentarea actiunilor consiliilor judecatoresti din Buda si Pesta. In urma numeroaselor procese castigate, Gojdu a ajuns la o situatie materiala buna.
In mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competenta sa, spiritul sau deschis si aptitudinile sale catre interculturalitate, desi era cunoscut ca un promotor consecvent al intereselor romanesti. Emanoil Gojdu a fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revolutiei din 1848, in care se stipula necesitatea folosirii neingradite in Transilvania a limbii romane in scoli, biserici si in problemele interne ale romanilor. Mai mult decat atat, Gojdu cerea prin programul politic ca la Ministerul Cultelor de la Pesta sa se infiinteze o sectie care sa se ocupe de scolile si bisericile romanilor care tin de "legea rasaritului" - religia ortodoxa.
Gojdu s-a retras din viata politica militanta in 1869, fiind numit, la Budapesta, consilier la Curtea de Casatie, functie pe care a detinut-o pana la moartea sa, in februarie 1870.
Milioanele de dolari care zac la Budapesta
In testamentul sau, Gojdu a cerut ca bunurile sale sa revina "acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa", bunuri ce urmau sa fie administrate in cadrul unei fundatii. Numai partea imobiliara a activelor fundatiei, reprezentata de un complex de opt corpuri de cladire situate in centrul Budapestei, a fost evaluata la peste 12 milioane de dolari, iar restul mostenirii a fost evaluat la aproximativ 800 milioane de dolari. Din veniturile existente si economiile realizate prin capitalizare urmau sa se acorde timp de 50 de ani burse "acelor tineri romani de religiunea rasariteana ortodoxa, distinsi prin buna purtare si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor sa duca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor", se spune in Testamentul lui Gojdu. Dupa trecerea acestei prime perioade urmau sa beneficieze de sprijinul Fundatiei si tinerii care urmeaza "cariera artistica, preoteasca si invatatoreasca", iar dupa trecerea a 100 de ani, puteau fi remunerati si "preoti si invatatori saraci, cu insusiri eminente, familie numeroasa si imbatraniti". O prima astfel de fundatie a functionat efectiv intre 1870 si 1917, acordand burse de studiu pentru tinerii din Romania. Dupa 1918, sediul Fundatiei Gojdu s-a mutat la Sibiu, insa majoritatea bunurilor acesteia au ramas pe teritoriul Ungariei.
In ciuda faptului ca articolul 247 din Tratatul de Pace de la Trianon prevedea obligatia statului ungar de a "restitui bunurile fundatiilor proprietarilor acestora" si in pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situatia organizatiei, bunurile lui Gojdu nu au fost restituite nici pana in prezent.
Banii romanilor la unguri
Printr-un acord provizoriu incheiat la 16 aprilie 1924 intre Romania si Ungaria, Romania putea dispune, timp de trei ani, de valorile mobiliare si imobiliare ale Fundatiei. Alte initiative, din 1925 si 1926, ale Guvernului roman pentru reluarea tratativelor au fost refuzate de partea maghiara. Ba mai mult, in 1927, Guvernul maghiar a blocat conturile Fundatiei in bancile din Budapesta. Cu toate acestea, administratorul imobilelor din Budapesta a fot obligat sa depuna veniturile anuale in conturile blocate. In urma celor dezbatute la Conferinta Internationala de la Haga (1929), Nicolae Titulescu, ministrul roman al afacerilor Externe, si omologul sau maghiar, baronul Korani, semneaza, la Paris, in 28 aprilie 1930, un nou acord provizoriu referitor la bunurile Fundatiei Gojdu. Abia in octombrie 1937 se semneaza, la Bucuresti, acordul definitiv prin care Ungaria se obliga sa predea Romaniei intreg patrimoniul Fundatiei Gojdu, care se afla pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile aferente. Parlamentul roman a ratificat acordul in 1938, dar cel maghiar l-a ratificat abia in iunie 1940, cu putin timp inaintea Dictatului de la Viena, astfel ca prevederile sale nu au mai putut fi aplicate. In 1952, toate bunurile Fundatiei au fost nationalizate de catre noua conducere de la Budapesta. Dupa aproape 40 de ani de la nationalizarea bunurilor de catre unguri, chestiunea a revenit in atentia Bucurestiului si a Budapestei. Fundatia Gojdu a fost reinfiintata in 1996, cu sprijinul regretatului Inalt Prea Sfintitului Antonie Plamadeala. Noua Fundatie avea sediul la Sibiu, dar ea functiona doar "simbolic", situatia averii lui Gojdu nefiind reglementata.
Monument istoric concesionat
In decembrie 1999, imobilele din Budapesta apartinand fundatiei Gojdu au fost concesionate de Primaria Sectorului VII Budapesta catre o firma ungaro-cipriota, desi Oficiul National de Ocrotire a Monumentelor Istorice din Ungaria a declarat Curtea Gojdu ca fiind "monument istoric ocrotit". Aceasta concesionare a determinat reluarea demersurilor partii romane pentru reglementarea situatiei patrimoniului Gojdu. Problema Gojdu a fost inclusa in agenda comuna a discutiilor bilaterale dintre Romania si Ungaria, inregistrandu-se o serie de progrese in abordarea discutiilor. Astfel s-a ajuns ca problema Fundatiei Gojdu sa se afle pe ordinea de zi a sedintei duble a celor doua executive. Rezultatul, desi laudat, este unul de-a dreptul nefavorabil pentru Romania. Gojdu a lasat o mostenire romanilor, chiar daca ea se afla in Ungaria. Acum, aceasta mostenire este impartita cu Ungaria, incalcandu-se dorinta din testamentul lui Gojdu, aceea de a se acorda burse tinerilor romani si ortodocsi. Printre bursierii vechii fundatii s-au aflat personalitati ca Victor Babes, Valeriu Braniste, Octavian Goga, Dumitru Staniloaie, Traian Vuia.
Juramantul de credinta al lui Emanuil Gojdu
"Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-a creat Roman; iubirea ce o am fata de natiunea mea, neincetat ma face sa starui in fapta pentru ca si dupa moarte sa pot erumpe de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiunii mele" - Emanuil Gojdu, in 1862, la implinirea varstei de 60 de ani.
Simona CURCIAN, Gazeta de Cluj
23 noiembrie 2005
Troc politic pe testamentul Gojdu
Parlamentul de la Budapesta a aprobat o rezolutie prin care se constituie Fundatia publica romano-ungara Emanuil Gojdu, informeaza Mediafax. Decizia legislativului din tara vecina vine dupa ce, luna trecuta, guvernele celor doua tari au stabilit, in prima lor sedinta comuna, desfasurata la Bucuresti, constituirea Fundatiei Gojdu, prin intermediul careia vor fi acordate burse scolare, se vor organiza programe culturale si expozitii si vor fi administrate un muzeu si o biblioteca la Budapesta. Potrivit acordului, costurile urmeaza sa fie suportate in parti egale de catre cele doua tari. Motiunea a fost aprobata cu 308 voturi pentru, doua impotriva si sapte abtineri. In urma cu doi ani, un comitet de colaborare romano-maghiar reunit la Sfantu-Gheorghe a decis ca cele doua parti vor acorda prioritate infiintarii Fundatiei Gojdu. In luna iulie a acestui an, fostul ministru al Culturii, Mona Musca, anunta ca Fundatia Gojdu ar putea functiona la Budapesta chiar din aceasta toamna. Fostul avocat si om politic roman, Emanuil Gojdu (1802-1870) a decis, printr-un testament redactat in 1869, ca intreaga sa avere sa revina comunitatii romanesti din Ungaria si Transilvania, urmand sa fie administrata de o fundatie formata din reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane din Ardeal si Ungaria.
Fundatia a functionat in perioada 1870-1952, acordand peste 5.600 de burse unor elevi si studenti romani. Totodata, a gestionat un complex imobiliar, situat in centrul Budapestei, compus din opt cladiri cu cate patru etaje fiecare, realizate in stilul arhitectonic al sfarsitului secolului XIX. Numai partea imobiliara a activelor fundatiei, reprezentata de complexul de cladiri, a fost evaluata la peste 12 milioane de dolari, in timp ce restul mostenirii Gojdu a fost estimat la aproximativ 800 de milioane de dolari. Conform testamentului lui Gojdu, din veniturile existente si economiile realizate prin capitalizare urmau sa fie acordate, timp de 50 de ani, burse "acelor tineri romani de religiunea rasariteana ortodoxa, distinsi prin buna purtare si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor sa duca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor". Dupa trecerea acestei prime perioade urmau sa beneficieze de sprijinul Fundatiei si tinerii care alegeau "cariera artistica, preoteasca si invatatoreasca", iar dupa trecerea a 100 de ani, puteau fi remunerati si "preoti si invatatori saraci, cu insusiri eminente, familie numeroasa si imbatraniti". Sediul Fundatiei Gojdu s-a mutat, dupa 1918, la Sibiu, insa majoritatea bunurilor acesteia au ramas pe teritoriul Ungariei. Desi Tratatul de Pace de la Trianon, din iunie 1920, prevedea obligatia statului ungar de a "restitui bunurile fundatiilor proprietarilor acestora" si in pofida angajamentelor Budapestei de a reglementa situatia organizatiei, bunurile lui Gojdu nu au fost restituite nici pana in prezent.
8 februarie 2006
Parlamentul a blocat afacerea Gojdu
Comisia juridica a cerut MAE ca, in termen de o saptamana, sa prezinte motive temeinice pentru infiintarea Fundatiei Bilaterale Publice Romano-Ungare care sa revendice mostenirea Gojdu
Executivul a incercat sa induca in eroare Parlamentul in problema mostenirii avocatului Emanuil Gojdu. Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a luat ieri in discutie Ordonanta de Urgenta 183/2005 pentru ratificarea Acordului romano-ungar privind infiintarea fundatiei publice "Gojdu", semnat in octombrie anul trecut. Potrivit deputatului Aurelian Pavelescu (foto), secretarul de stat desemnat de MAE sa stea de vorba cu alesii pe tema mostenirii Gojdu, a incercat sa convinga pe toata lumea ca acordul semnat de cele doua guverne, de infiintare a unei fundatii publice Emanuil Gojdu, nu are nici o legatura cu fundatia privata Gojdu sau cu mostenirea celebrului avocat. Potrivit deputatului Pavelescu, secretarul de stat s-a contrazis flagrant cu acordul semnat de Guvernul roman si cel maghiar, pe care a dovedit ca nu-l cunoaste. Potrivit articolului 2 din acord, "contributia necesara pentru cumpararea imobilelor apartinand lui Emanuil Gojdu va fi asigurate pe baze paritare de partile contractante in beneficiul fundatiei publice". In conditiile in care, spune Pavelescu, reprezentantul MAE nu a venit ieri la audieri cu nici un act justificativ pentru a sustine pozitia Guvernului, dezbaterile si votul asupra ordonantei de urgenta s-au amanat cu o saptamana.
Ordonanta de urgenta pentru evitarea dezbaterilor
In problema mostenirii Gojdu, Guvernul a trimis initial un proiect de lege catre Parlament, pentru ratificarea acordului de anul trecut. Ulterior, Executivul si-a retras proiectul de lege, sesizand faptul ca un act legislativ va atrage dupa sine dezbateri, care vor intarzia prea mult rezolvarea problemei si a ales calea mai simpla: ordonanta de urgenta. In acest fel, au fost evitate dezbaterile interminabile in plenul Parlamentului, care astfel a fost pus in fata faptului implinit. Deputatul Aurelian Pavelescu sustine ca evitarea discutiilor din Parlament demonstreaza "reaua-credinta" a Guvernului, dar si neconstitutionalitatea Ordonantei de Urgenta. Pavelescu sustine ca Ordonanta este neconstitutionala, intrucat nu a fost justificata de catre Executiv urgenta situatiei. "Potrivit Constitutiei, Ordonantele de Urgenta sunt adoptate in situatii extraordinare de Guvern, situatii care trebuie motivate. Or, in acest caz, Guvernul nu a motivat urgenta. Si ce urgenta sa fie in situatia unei fundatii si in situatia unor bunuri care nu au fost cedate de Ungaria din 1920?", a spus Pavelescu.
Respingerea ordonantei ar duce la ruperea acordului
Potrivit deputatului independent, o data aprobata de catre Guvern, Ordonanta produce efecte juridice din octombrie 2005, ceea ce inseamna ca este posibil ca Guvernul roman sa fi platit deja primii 200.000 de euro de la bugetul de stat, pentru subventionarea fundatiei. Potrivit acordului semnat de cele doua state, guvernul roman si cel ungar se obliga ca de la anul sa sprijine fundatia publica "Emanuil Gojdu" cu 200.000 de euro anual. Camera Deputatilor este prima Camera sesizata in acest caz, iar Camera decizionala este Senatul. In cazul in care cele doua comisii vor vota impotriva ratificarii acordului, acesta va fi intrerupt. Acest fapt ar putea ridica serioase probleme Guvernului roman, mai ales in conditiile in care Guvernul ungar a ratificat deja acordul bilateral. Pavelescu sustine ca in comisia juridica din Camera Deputatilor, balanta inclina in favoarea respingerii ordonantei. La 20 octombrie 2005, Executivul de la Bucuresti si cel de la Budapesta au semnat un acord prin care Fundatia privata romaneasca Emanuil Gojdu, care acorda burse tinerilor maghiari si romani de religie ortodoxa, conform testamentului celebrului avocat, se transforma intr-o fundatie publica romano-ungara, care acorda burse de-a valma. Cele doua guverne s-au angajat sa subventioneze activitatea fundatiei, desi aceasta nu are nevoie: bunurile lui Emanuil Gojdu au o valoare totala de aproape un miliard de dolari.
11 februarie 2006
MAE: Gojdu ar sprijini, daca ar fi in viata, Guvernul Tariceanu
"Incredibil!", asa ar putea fi definit, intr-un cuvant, continutul raspunsurilor Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei la intrebarile adresate conducerii institutiei de catre Departamentul Externe al ZIUA privind "scandalul Gojdu". Printr-o practica specifica a dezinformarii, propagandistii ministerului amesteca abil adevaruri cu minciuni, invocand inclusiv un presupus accept al Bisericii Ortodoxe Romane si al Academiei Romane la proiectul ilegal de constituire a unei "Fundatii Publice Romane-Ungare Gojdu" care nesocoteste memoria si testamentul marelui mecena roman. Atat reprezentantii Academiei, cat si cei ai Bisericii contrazic prin declaratiile lor intoxicarile MAE. Publicam integral raspunsurile MAE, desi nu am fi fost obligati sa o facem. Consideram ca, prin acestea, actuala conducere a ministerului se descalifica singura. Poate cea mai jenanta afirmatie din acest material demn de trecutul tenebros al Romaniei si Ungariei o constituie invocarea cuprinsa in titlu. (D.E.)
Cui apartine ideea rezolvarii problemei mostenirii Gojdu prin formarea unei fundatii comune romano-ungare? In Expunerea de Motive privind Acordul romano-ungar din 20 octombrie 2005 se sustine: "Acordul (...) ofera cadrul juridic pentru solutionarea problemei Fundatiei Publice Romano-Ungare Gojdu". Va rog sa ne clarificati care a fost "problema" Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", daca a existat o asemenea problema inainte de semnarea Acordului. Dupa stiinta noastra, a existat numai problema Fundatiei de drept privat "Gojdu", iar nu a unei Fundatii Publice.
Ideea infiintarii Fundatiei Publice comune romano-ungare apartine Guvernului Romaniei, fiind inclusa in planul de actiune privind problematica Gojdu, transmis partii ungare la 11 decembrie 2002.
Acordul referitor la infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", semnat la 20 octombrie 2005, la Bucuresti, cu prilejul sedintei comune a celor doua executive, este rezultatul unui efort de negociere indelungat. Eforturile diplomatice s-au intensificat dupa anul 1998, de cand chestiunea mostenirii Gojdu a fost abordata nu doar la nivel de experti, ci si in cadrul sesiunilor Comisiilor Mixte Interguvernamentale si in toate contactele politico-diplomatice la nivelul sefilor executivelor celor doua tari, precum si al ministrilor Afacerilor Externe.
Acordul incheiat nu prevede nimic altceva decat infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", cu sediul in Curtile Gojdu din Budapesta; sub egida Fundatiei Publice se vor infiinta, in Curtile Gojdu, Institutul Parteneriatului Strategic Romano-Ungar "Emanuil Gojdu", Biblioteca si Muzeul "Emanuil Gojdu". In Expunerea de Motive, citatul corect este: "Acordul (...) ofera cadrul juridic pentru solutionarea problemei Fundatiei Gojdu" si semnifica identificarea unei solutii pentru folosirea Curtilor Gojdu intr-o maniera de natura sa pastreze si sa cinsteasca memoria lui Emanuil Gojdu.
In prezent, Curtile Gojdu sunt in curs de renovare si urmeaza sa devina unul dintre reperele capitalei ungare, atat din punct de vedere economic, cat si cultural. Prin grija Fundatiei Publice, in Curtile Gojdu va fi amplasata o statuie a marelui mecena. Activitatea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", a Institutului Parteneriatului Strategic Romano-Ungar, a Muzeului si a Bibliotecii "Emanuil Gojdu", reprezinta o garantie a faptului ca personalitatea lui Emanuil Gojdu va continua sa fie emblematica pentru Curtile Gojdu din Budapesta.
Ciudatenii la Sibiu
Ati consultat inainte de negocierile cu partea ungara si foruri responsabile din Romania, cum ar fi Biserica Ortodoxa Romana si Academia Romana? Va rugam sa ne comunicati daca, in demersul constituirii Fundatiei Publice, ati avut acordul Fundatiei de drept privat Gojdu si al romanilor ortodocsi, beneficiarii directi ai testamentului lui Emanuil Gojdu, pentru ca averea sa sa fie folosita in alt scop decat cel aratat prin testament?
Propunerea de infiintare a Fundatiei Publice romano-ungare Gojdu a fost discutata in mai multe randuri cu Fundatia Gojdu de la Sibiu. Reprezentantii Fundatiei Gojdu de la Sibiu au participat la doua runde de negocieri romano-ungare, la nivel de experti, privind problematica Fundatiei Gojdu. La negocierile bilaterale si la discutiile cu Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, Fundatia Gojdu de la Sibiu a fost reprezentata de Pr.prof. Aurel Pavel, presedintele Fundatiei Gojdu cu sediul la Sibiu si reprezentantul Mitropolitului in Fundatie si de prof. dr. Cornel Sigmirean, Presedinte executiv.
Propunerile incluse in planul de actiune, a carui finalitate o reprezenta crearea Fundatiei publice romano-ungare Gojdu au fost discutate public la 30 octombrie 2002, la Academia Romana, cu prilejul simpozionului co-organizat de Guvernul Romaniei, Fundatia Gojdu de la Sibiu si Academia Romana. In acel context, oficialii romani au prezentat demersurile politico-diplomatice realizate si intentiile pentru viitor. La simpozion au fost prezenti primul-ministru, ministrul Afacerilor Externe, conducerea Fundatiei Gojdu de la Sibiu, istorici si academicieni din Romania si Ungaria, reprezentanti ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucuresti si diplomati din Ministerul Afacerilor Externe. Patriarhul Teoctist si Mitropolitul Antonie Plamadeala au transmis un cuvant de salut.
Fundatia Gojdu de la Sibiu a sprijinit si sprijina crearea Fundatiei publice romano-ungare Gojdu.
Din Consiliul Director al Fundatiei Publice, principalul organ decizional, administrativ si de reprezentare al Fundatiei, vor face parte un reprezentant cleric si un reprezentant laic al Fundatiei Gojdu de la Sibiu. Fundatia Gojdu de la Sibiu nu isi inceteaza existenta, prin crearea Fundatiei publice romano-ungare "Gojdu", ci continua sa existe, este consultata cu privire la toate proiectele legate de Emanuil Gojdu. Asa cum si Fundatia Gojdu a aratat in luarile sale de pozitie publice, activitatea sa nu se va limita la participarea in Consiliul Director al Fundatiei. Fundatia Gojdu de la Sibiu, din informatiile de care dispunem, va continua sa functioneze potrivit Statutului sau.
Propunerea Guvernului Romaniei a fost sprijinita deoarece aduce valoare adaugata, fara a leza interesele legitime ale Fundatiei Gojdu. Independent de demersurile Fundatiei Gojdu si fara a le aduce prejudicii, guvernele roman si ungar sprijina impreuna realizarea unor proiecte culturale in amintirea lui Emanuil Gojdu.
MAE evoca acordurile comuniste
Ce alte variante de rezolvare a diferendului privind mostenirea Gojdu au fost luate in considerare in cadrul negocierilor cu partea ungara? Va rog sa ne clarificati care sunt motivele pentru care Fundatia Gojdu de drept privat, infiintata in 1870 si "reinfiintata" in 1996, singura beneficiara legitima a averii lui Emanuil Gojdu, nu a primit pana in prezent nici bunurile mostenirii si nici vreo despagubire, potrivit legislatiei in materie si a textelor constitutionale, care reglementeaza dreptul la proprietate privata, dreptul la mostenire, dreptul la libera exercitare a credintelor religioase, accesul la cultura. Va rog sa ne comunicati daca exista negocieri cu privire la restituirea depozitelor in bani sau a actiunilor din bancile ungare, apartinand Fundatiei de drept privat "Gojdu", catre respectiva Fundatie, intre Guvernul roman si cel ungar.
Este necesara diferentierea intre retrocedarea imobilelor Gojdu, negocierile privind aplicarea Acordului din 1937 privind reglementarea definitiva a problematicii bunurilor Fundatiei Gojdu si negocierile care au avut ca obiect incheierea Acordului de infiintare a Fundatiei publice romano-ungare Gojdu. Retrocedarea imobilelor nationalizate poate fi facuta catre persoanele fizice sau juridice carora le-au apartinut imobilele, in conditiile prevazute de legislatia ungara, care a permis restituirea exclusiv a cladirilor care au indeplinit functia de lacase de cult (Legea XXXII din 1991). In aplicarea acestei legislatii, a fost retrocedata Bisericii Ortodoxe Romane, Capela Ortodoxa din Curtile Gojdu din Budapesta. Legislatia ungara nu permite retrocedarea catre fostii proprietari, a imobilelor nationalizate, altele decat lacasele de cult.
Negocierile referitoare la relatia dintre Acordul din 1937 si Conventia din 1953 privind renuntarea reciproca la pretentii financiare, de catre statele roman si ungar, au decantat divergenta de pozitii a Guvernelor roman si ungar cu privire la statutul Acordului incheiat in anul 1937. Demersurile politico-diplomatice s-au intensificat la inceputul anului 1998. Periodic, cele doua Guverne si-au transmis documente de pozitie si au avut loc negocieri privind Fundatia Gojdu, la nivel de experti, in cadrul Comisiei Mixte Guvernamentale dintre Romania si Ungaria; problema s-a aflat neintrerupt, pana in prezent, pe agenda convorbirilor politice bilaterale, la nivel de secretar de stat, ministru al Afacerilor Externe si prim-ministru.
In cadrul negocierilor privind Acordul incheiat la 20 octombrie 2005, statul roman nu a renuntat la nici un drept asupra bunurilor Fundatiei Gojdu, intrucat acestea nu au apartinut statului roman, ci Fundatiei Gojdu. Nu exista o clauza, in Acordul incheiat in octombrie, prin care se cedeaza bunuri mobile sau imobile. Guvernul a negociat cu Guvernul ungar un acord prin care cladirile care au fost vandute, in decembrie 2004, unei firme private, ce intentiona transformarea acestora in centru comercial, sunt redate destinatiei culturale prevazute de Emanuil Gojdu, in calitate de testator.
Acordul incheiat la 20 octombrie 2005 nu inlatura dreptul Fundatiei Gojdu de la Sibiu de a revendica bunurile mobile si imobile ale Fundatiei, in justitie, cu luarea in considerare a sanselor pe care acest demers in justitie le poate avea, in lipsa unui cadru juridic intern in Ungaria, care sa permita retrocedarea imobilelor nationalizate de statul ungar si despagubirea persoanelor fizice si juridice deposedate in mod abuziv de fostul regim comunist.
Din informatiile aflate la dispozitia Ministerului Afacerilor Externe, rezulta ca o parte a imobilelor care au apartinut Fundatiei Gojdu, insotita de o despagubire in bani, a fost retrocedata Vicariatului Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria, in anul 1993, moment in care activitatea Fundatiei Gojdu de la Sibiu era, in continuare, suspendata Fundatia neexistand ca interlocutor pentru autoritatile ungare. Activitatea Fundatiei a fost suspendata ca efect al nationalizarii din Romania si al persecutiilor la care au fost supuse persoanele juridice private, in timpul regimului comunist.
Ungaria l-a inviat pe Petru Groza
Care a fost pozitia partii ungare si cum s-a raspuns la aceasta pozitie in timpul negocierilor?
In cadrul negocierilor referitoare la relatia dintre Acordul din 1937 si Conventia din 1953 privind renuntarea reciproca la pretentii financiare, de catre statele roman si ungar, partea ungara a invocat Conventia incheiata de Guvernul Petru Groza cu Guvernul Republicii Populare in anul 1953, considerand ca Guvernul Groza a renuntat la toate pretentiile sale, inclusiv la cele prevazute in Acordul interguvernamental incheiat in anul 1937.
Partea romana a exprimat, in esenta, pozitia potrivit careia Guvernul Groza nu putea renunta la bunuri care nu apartineau statului, ci unei persoane juridice private.
In ce priveste negocierile referitoare la incheierea Acordului din 20 octombrie 2005, partea ungara si-a asumat o serie de angajamente financiare, in conditii paritare cu Guvernul Romaniei, in urma unor negocieri indelungate, in cadrul carora s-a insistat pentru ca proiectele discutate si convenite - Muzeul memorial, Biblioteca, Fundatia comuna si Institutul Parteneriatului Strategic Romano-Ungar - sa aiba sediul in Curtile Gojdu din Budapesta. Ungaria a fost co-interesata sa contribuie financiar la succesul acestui proiect comun.
A fost luat in considerare in timpul negocierilor cu partea ungara faptul ca Fundatia Gojdu nu a fost desfiintata din punct de vedere juridic in perioada regimului comunist, ci doar i s-a suspendat activitatea? Va rog sa ne comunicati daca Fundatia Gojdu infintata in 1870 a fost desfiintata ca persoana juridica. Daca da, prin ce procedura juridica si la ce data? Va rugam sa ne comunicati daca hotararea judecatoreasca din 1996, de "infiintare" a Fundatiei Gojdu de la Sibiu, potrivit careia Fundatia Gojdu, infiintata de Mitropolitul Ardealului, IPS Antonie Plamadeala, Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Clujului, IPS Bartolomeu Anania, este continuatoarea Fundatiei Gojdu din 1870 a fost desfiintata pana in prezent? Va rog sa ne comunicati daca in scopul realizarii Fundatiei Publice Romano-Ungare, Fundatia de drept privat "Gojdu" a renuntat la drepturile sale, consacrate prin testamentul lui Emanuil Gojdu si daca da, care este actul juridic de renuntare.
MAE sustine ca nu incalca testamentul lui Gojdu
In timpul negocierilor, s-a luat in considerare faptul ca Fundatia Gojdu nu a fost desfiintata, in timpul regimului comunist. In cadrul negocierilor bilaterale, negociatorii romani au mentionat continuitatea Fundatiei Gojdu, ca argument pentru necesitatea includerii reprezentantilor acestora in Consiliul Director al Fundatiei publice romano-ungare Gojdu. Fundatia Gojdu isi continua activitatea, nu doar prin participarea la sesiunile Consiliului Director al Fundatiei Publice Romano-Ungare, ci si prin proiectele sale individuale.
Activitatea noii Fundatii incalca sau nu prevederile testamentului Gojdu, care si-a donat averea in folosul educarii tineretului roman de confesiune ortodoxa din Transilvania? Va rog sa ne comunicati daca testamentul lui Emanuil Gojdu, din 1869, a fost desfiintat ca act juridic. Daca da, prin ce procedura si la ce data?
Testamentul lui Emanuil Gojdu continua sa ramana un act juridic valabil. Activitatea noii Fundatii nu incalca prevederile testamentare. Este important sa se distinga cu acuratete intre sferele de activitate ale celor doua persoane juridice distincte. Cele doua persoane juridice sunt Fundatia publica romano-ungara Gojdu si Fundatia Gojdu de la Sibiu. Fundatia Gojdu de la Sibiu participa la activitatea Fundatiei publice romano-ungare Gojdu, fara a se confunda cu aceasta si fara a-si periclita atingerea scopurilor si activitatea specifica. Aplicarea, in litera si spiritul sau, a testamentului lui Emanuil Gojdu revine, conform prevederilor statutare, Fundatiei Gojdu de la Sibiu, care isi va continua, ca si pana acum, activitatea.
Infiintand Fundatia publica romano-ungara Gojdu, cele doua guverne au actionat inspirate de testamentul unui om vizionar, dar fara a-si propune sa priveze Fundatia de la Sibiu de obiectul sau de activitate - aplicarea testamentului lui Emanuil Gojdu. Acordul incheiat la 20 octombrie 2005 nu face referire la testamentul lui Emanuil Gojdu. Acesta este o doar sursa de inspiratie pentru Fundatia publica romano-ungara.
Fundatia Gojdu de la Sibiu va continua sa aplice testamentul in litera si spiritul sau. Fundatia publica romano-ungara Gojdu isi va focaliza atentia asupra acordarii de burse unei sfere mai largi decat cea prevazuta in testamentul lui Emanuil Gojdu. Guvernul Romaniei, in cunostinta de cauza si cu convingerea ca Gojdu, ca bun roman, care a militat toata viata sa pentru drepturile tuturor romanilor, ar sprijini, daca ar fi in viata acest punct de vedere, a propus ca Fundatia publica romano-ungara sa acorde burse tuturor romanilor, nu doar celor din Transilvania si Ungaria.
Propunand extinderea sferei beneficiarilor, autoritatile romane au avut in vedere faptul ca, in 1869, la intocmirea testamentului, Emanuil Gojdu dispunea infiintarea unei Fundatii prin care sa se asigure burse tinerilor romani din Ungaria si Transilvania. Sfera de aplicare a testamentului a fost stabilita de testator, in contextul in care statul unitar roman nu exista la acel moment. In contextul geopolitic actual, sensibil diferit fata de cel existent la sfarsitul secolului al XIX-lea, aplicarea prevederilor testamentare ale lui Emanuil Gojdu din 1869, impune raportarea la situatia actuala si luarea in considerare a tuturor evolutiilor pe care cursul istoriei le-a impus. Totodata, avand in vedere ca statul ungar contribuie la acordarea burselor comune, este firesc ca acestea sa poata fi acordate si maghiarilor, in functie de si proportional cu contributia statului ungar.
"Demnitatea cladirilor", nu a natiunii
Va rog sa ne clarificati care este ratiunea pentru care statul roman contribuie la rascumpararea Curtilor Gojdu alaturi de Guvernul ungar, din bani publici, urmand ca, dupa aceea, sa plateasca sume de bani din buget pentru acordarea de burse, in conditiile in care Guvernul ungar a vandut si a primit un pret pentru aceste imobile.
La 1 martie 1952, prin actul nationalizarii, bunurile imobile ale Fundatiei Gojdu din Budapesta au devenit proprietatea autoritatilor locale din Ungaria, si nu a Guvernului ungar. Dupa vanzarea, in decembrie 2004, de catre autoritatile locale, in baza autonomiei locale, a imobilelor care au apartinut Fundatiei Gojdu si a imobilelor din imprejurimile acestora unei firme private, aceasta a demarat pregatirile pentru transformarea perimetrului in spatii comerciale.
Termenul de "rascumparare" este impropriu. Sumele de bani vor acoperi, in realitate, in cea mai mare parte, costurile restaurarii si ale transformarii spatiilor din Curtile Gojdu in imobile functionale. Conform Actului constitutiv al Fundatiei publice romano-ungare "Gojdu", aceasta va putea sa-si creasca veniturile, in conformitate cu prevederile legislatiei ungare, si prin intreprinderea de activitati economice, pentru realizarea scopului sau. Contributia paritara a celor doua guverne nu va constitui principala sursa de venit a Fundatiei Publice. Contributia va fi importanta in special imediat dupa inceperea functionarii Fundatiei, pentru a lansa activitatea acesteia.
In cazul in care Parlamentul Romaniei va respinge OUG privind infiintarea noii Fundatii Gojdu isi va asuma MAE acest esec?
Ministerul Afacerilor Externe are incredere in capacitatea alesilor poporului de a distinge intre mesajele populiste lipsite de substanta si esenta, obiectivele Acordului pe care Guvernul il supune Parlamentului Romaniei spre adoptare. Contributia financiara asumata de Guvernul Romaniei urmareste acordarea de burse tinerilor romani, renovarea cladirilor Gojdu, precum si aducerea acestora intr-o stare functionala. In prezent, Curtile Gojdu sunt o ruina fara ferestre, fara usi, pline de gunoaie si de moloz peste care, in timpul regimului comunist, prin care au trecut atat Romania, cat si Ungaria s-a asternut, din pacate, uitarea. Guvernul Romaniei, diplomatia romana doresc sa se redea demnitatea meritata acestor cladiri, precum si revenirea unei prezente romanesti consistente in centrul Budapestei.
Academia Romana: "Noi nu am fost consultati"
Eugen Simion: Masura Guvernului este in defavoarea romanilor
Eugen Simion: Academia poate sa joace un rol pozitiv si joaca un rol pozitiv, dar Academia nu este indreptatita, sa spunem, in chip direct, sa rezolve aceasta problema. Pot sa spun inainte de orice ca Emanoil Gojdu a fost un mare intelept, un mare patriot, adica un bun roman, si un mare filantrop. El a lasat toata averea lui, care era considerabila, comunitatii romanesti ortodoxe, in special tinerilor, pentru a-i ajuta sa mearga la studii, sa-si ia doctorate si exista o statistica pe care au facut-o cercetatorii nostri si care arata ca sute, daca nu mii, poate zeci de mii de copii sarmani, copii de romani, au facut studii datorita acestui om cu inima buna. Ce s-a intamplat cu aceasta fundatie si cu averea Gojdu se cam stie. A intervenit un element nou si anume ca Guvernul Romaniei s-a inteles cu Guvernul Ungariei, au refondat - ceea ce este putin bizar - o fundatie cu acest nume, dar nu se stie precis ce s-a intamplat cu averea propriu-zis lasata de Emanoil Gojdu. In momentul de fata, hotararea Guvernului ne pune intr-o dificultate si va trebui sa regandim putin chestiunea aceasta. In acest sens, m-am inteles cu cei care conduc sectia de istorie sa formam un grup de lucru pe care o sa-l conduca un istoric priceput, este vorba de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Romane, profesor la Universitatea din Cluj. Acest grup va trebui sa mai examineze o data statutul noii fundatii si in ce masura noul statut respecta clauzele donatiei facute de Fundatia Gojdu.
Practic, ce credeti ca se va alege din tot testamentul lui Gojdu?
Eugen Simion: Se poate alege, cum se zice cu o vorba romaneasca, praful, ... cum e situatia actuala. Dar eu cred ca aceasta decizie politica a fost rapida si noi nu am fost consultati, si lucrul acesta nu ne place, pentru ca e mai greu sa repari ceva ce s-a stricat decat sa faci ceva bine. Imi exprim doar ingrijorarea putin, inca o data, ca nu au fost consultati oamenii care stiau despre ce este vorba si imi exprim totodata surpriza sa vad ca oamenii politici iau uneori masuri care sunt in defavoarea noastra, a romanilor. Nu stiu de ce la capitolul asta noi suntem perdanti si dupa aceea trebuie sa luptam foarte, foarte mult pana recuperam ceva.
Din emisiunea "Zig-Zag cu Ion Cristoiu"
Biserica "se va implica efectiv" in chestiunea Gojdu
In urma lansarii de catre ZIUA a dezbaterii asupra cedarilor Guvernelor Tariceanu si Nastase privind Ungaria si a mostenirii marelui mecena Gojdu, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a emis urmatorul comunicat in legatura cu problema mostenirii Gojdu:
"Avand in vedere ca testamentul lui Emanoil Gojdu prevede clar ca intreaga sa avere le revine romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria si tinand seama ca aceasta problema se dovedeste a fi de stringenta actualitate in opinia publica romaneasca, Sfantul Sinod decide ca ierarhii ortodocsi din Transilvania si Banat, in calitatea lor de reprezentanti legitimi ai beneficiarilor, sa se implice efectiv si eficient in executarea testamentului lui Emanoil Gojdu si, in colaborare cu Ministerul de Externe al Romaniei, sa gaseasca solutiile legale si morale pentru rezolvarea acestei probleme". (D.E.)
22 februarie 2006
A cazut ordonanta "Gojdu"
In urma cu aproximativ trei saptamani, ZIUA tragea un semnal de alarma, aratand cum guvernele roman si ungar au incercat sa imparta mostenirea lasata de Emanuil Gojdu Bisericii Ortodoxe. Initiativa ar fi fost clar in dezavantajul tarii noastre si ar fi incalcat nu numai testamentul avocatului Gojdu, dar si legile romanesti. Astfel, Guvernul a incercat printr-o Ordonanta de urgenta sa legifereze in Parlament infiintarea unei fundatii publice bilaterale, romano-maghiare, intitulata Fundatia Emanuil Gojdu, care sa se substituie fundatiei private Emanuil Gojdu - infiintata legal in 1996 - si care sa revendice bunurile mostenirii marelui patriot.
Fundatia publica ar trebui sa rascumpere pe bani de la Buget bunurile Gojdu si sub pretextul continuarii operei lui Gojdu, sa selecteze bursieri atat romani, cat si maghiari. Problema mostenirii a fost pusa si in Parlament de deputatul Aurelian Pavelescu, care a initiat dezbateri pe aceasta tema si care a solicitat presedintelui Romaniei medierea conflictului sau refuzul promulgarii ratificarii acordului.
De asemeena, ZIUA a aratat ca Ordonanta este un act anticonstitutional, care incalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase. Initierea acestui proiect s-a facut pe vremea Guvernului Nastase, prin ministrul de Externe de atunci, Mircea Geoana. Acordul a fost finalizat in prezent de catre Guvernul Tariceanu.
Semnalele trase de ZIUA nu au ramas insa fara ecou. Pentru ca ieri Deputatii din Comisia juridica au respins avizarea ordonantei privind Acordul romano-ungar. Ministrul liberal Bogdan Olteanu a urlat ca din gura de sarpe ca se afecteaza interesele Romaniei. Cea mai halucinanta pozitie a fost cea a secretarului de stat in MAE Lucian Leustean care a declarat: "E ca un meci de fotbal intre Brazilia si Lichtenstein. Lichtenstein poate sa castige, sa faca egal sau sa piarda. Sansele ca sa castige cu Brazilia sunt insa minime. La fel de minime sunt si sansele ca partea maghiara sa accepte aceasta interpretare". Politicienii sunt de parere ca ministrul de Externe Ungureanu ar trebui sa-si dea demisia daca Ordonanta va fi respinsa de Parlament. (M.A.B.)
Comisia Juridica a Camerei a respins Acordul romano-ungar
Ministrul Bogdan Olteanu a sarit ca ars sustinand ca se afecteaza interesul Romaniei PD, PC, PSD si PRM au votat contra PNL si UDMR * Liberalul Dragos Ujeniuc l-a apostrofat pe democratul Daniel Buda: "Bravo Buda, sunt sigur ca asta-i primul pas spre fuziune!" * Secretarul de stat in MAE, Leustean, a comparat Acordul cu un meci de fotbal intre Brazilia si Liechtenstein, in care Ungaria e Brazilia!
Deputatii-juristi s-au pronuntat ieri impotriva infiintarii Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu". Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a intocmit raport negativ controversatului Acord romano-ungar care batea in cuie constituirea acestei fundatii, situatia voturilor fiind 11 "impotriva", sapte "pentru" si o abtinere. Decizia Comisiei a fost luata exact in ultima zi, inaintea aprobarii tacite. Respingerea proiectului a fost catalogata instantaneu drept o "gafa politica" de catre ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu. El i-a criticat pe deputatii-juristi si a avertizat ca va cere plenului Camerei retrimiterea la Comisia juridica a proiectului de lege, "astfel incat sa primeasca aviz favorabil". "Interesele Romaniei sunt servite prin aceasta lege care reprezinta singura modalitate de reconstituire a patrimoniului Fundatiei Gojdu", a perorat Olteanu. Raportul negativ dat de Comisia Juridica va cantari insa extrem de greu la votul din plen, punctul de vedere al forului pe marginea variilor proiecte legislative fiind, de regula, respectat de deputati.
Acord neconstitutional
Printre sustinatorii proiectului, pe langa udemeristul Mate Andras, s-au numarat liberalii Dragos Ujeniuc, Petre Ungureanu si Gabor Gheorghe. La polul opus s-au pozitionat democratii coordonati de Daniel Buda, sustinuti de reprezentantii PC, PSD si PRM din Comisie. La inceputul dezbaterilor, conservatorul Petru Calian a solicitat respingerea proiectului pe motiv de neconstitutionalitate. "Cer respingerea acestui proiect legislativ pe motiv de neconstitutionalitate. Pe de alta parte, in problema Gojdu, desi nu este prevazuta negru pe alb nici o suma, noi am aflat ca au fost angajate sume pentru cumpararea unor camere fara sa stim de ce si la ce preturi", a explicat ex-peremistul Calian. Solicitarea conservatorului a fost insa imediat respinsa de reprezentantii forului. Neintelegerile au prins insa amploare in momentul in care, democratul Daniel Buda a sustinut ca Acordul, departe de a reprezenta o clarificare a situatiei, ii pune pe deputati sa aleaga "intre doua rele". "Ministrul Razvan Ungureanu mi-a explicat cum stau lucrurile si am inteles ca trebuie sa alegem intre doua rele", a insistat Buda care a propus doua modificari amendamentului adus recent proiectului de catre presedintele Comisiei, conservatorul Sergiu Andon. In conditiile in care deputatii juristi i-au respins solicitarile, Buda a votat, in final, impotriva Acordului. Rezultatul votului a trezit o serie de animozitati, liberalul Dragos Ujeniuc spunandu-i democratului Daniel Buda: "Bravo Buda, sunt sigur ca asta-i primul pas spre fuziune!".
Tariceanu recunoaste hibele
Surse din arcul guvernamental au informat ca recentele declaratii ale IPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, publicate de ZIUA, au trezit ingrijorarea premierului Calin Popescu Tariceanu care a recunoscut ca proiectul prezinta o serie de hibe. "Premierul a recunoscut ca adoptarea prezentului Acord reprezinta anularea Acordului romano-ungar din 1937, singurul temei juridic care da posibilitatea Fundatiei sa recupereze mostenirea Gojdu in integralitatea ei. Si senatorul Theodor Melescanu a ridicat din umeri, declaratiile lui IPS Bartolomeu Anania au provocat un adevarat cutremur", au afirmat sursele citate.
Pavelescu: "E o mare victorie"
Initiatorul dezbaterilor pe marginea cazului Godju, deputatul independent Aurelian Pavelescu, a salutat ieri decizia Comisiei Juridice. "Este o mare victorie inregistrata de Biserica Ortodoxa Romana impotriva Guvernului si un prim semnal ca Acordul nu va fi ratificat de Parlament. Sper ca plenul Camerei si al Senatului sa respinga Ordonanta", a spus el. Pavelescu a mentionat ca eventuala neratificare a Acordului de catre plen il va pune pe ministrul Ungureanu intr-o situatie neplacuta. "In conditiile neratificarii, ministrul Ungureanu ar trebui sa isi dea demisia deoarece neratificarea de catre Parlament a unui acord bilateral este o situatie fara precedent", a specificat el. Pavelescu a solicitat BOR sa isi pastreze pozitia vehementa de sustinere a Fundatiei Gojdu de la Sibiu si a apreciat in mod deosebit punctul de vedere transmis de IPS Bartolomeu Anania, publicat de ZIUA. "Atrag atentia ca nu este decat un inceput si eu am certitudinea ca atat Guvernul, cat si partidele politice din Coalitie fac presiuni mari pentru ratificarea Acordului", a avertizat el. Pavelescu a pledat pentru retragerea Ordonantei de Urgenta chiar de catre Guvern. El a lansat un apel catre Executiv: "Fac un apel catre ministrul de Externe, premier si partidele din arcul guvernamental sa inceteze presiunile asupra parlamentarilor in scopul obligarii acestora de a vota ratificarea Acordului. Cea mai buna solutie ar fi ca Ordonata de Urgenta sa fie retrasa chiar de Guvern". Pavelescu a reiterat apelul catre presedintele Traian Basescu pentru a se implica direct in rezolvarea conflictului dintre stat si biserica pentru a impiedica o confruntare care ar aduce mari deservicii Romaniei. "Este inacceptabil sa existe asemenea manopere la limita fraudei din partea Guvernului in scopul abandonarii acestei mosteniri si deposedarii Fundatiei Gojdu care, pentru Romania, ar putea fi cu mult mai importanta decat fundatia Soros", a concluzionat Aurelian Pavelescu. (Razvan GHEORGHE)
Leustean face sluj in fata Ungariei
Cu scopul de a-i convinge pe deputati de utilitatea proiectului, la lucrarile Comisiei a luat parte secretarul de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Lucian Leustean (foto). Explicatiile secretarului de stat i-au iritat pe pesedisti care i-au catalogat prestatia drept "lamentabila" si "neargumentata". Admirator al sportului rege, Leustean nu s-a dat in laturi sa opereze o comparatie intre fotbal si prevederile Acordului in momentul in care a explicat cum o sa se raporteze partea maghiara la interpretarile date de deputatii-juristi proiectului de lege. "E ca un meci de fotbal intre Brazilia si Liechtenstein. Liechtenstein poate sa castige, sa faca egal sau sa piarda. Sansele ca sa castige cu Brazilia sunt insa minime. La fel de minime sunt si sansele ca partea maghiara sa accepte aceasta interpretare", a explicat savant Leustean.
Troc politic pe mostenirea altuia
Semnarea Acordului dintre Romania si Ungaria cu privire la bunurile Fundatiei Gojdu a fost urmata, in mod nefiresc, de ratificarea acestuia prin Ordonanta de Urgenta nr.183/2005. Procedura este suspecta deoarece nu poate fi justificata "urgenta" ratificarii, potrivit Constitutiei. Conform legii fundamentale a tarii, ordonantele de urgenta nu pot fi emise decat in situatii exceptionale: "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora."
Nemotivand in mod plauzibil necesitatea emiterii OUG 183/2005, ordonanta devine neconstitutionala. Ordonanta a incercat si chiar a reusit sa paralizeze dezbaterile parlamentare pe marginea mostenirii Gojdu, sa puna Parlamentul in fata faptului implinit si totodata sa ofere Ungariei posibilitatea de a trece la actiune si sa puna Romania in fata faptului implinit. Totodata, actul de ratificare, ca act de vointa al reprezentantilor poporului, va putea fi folosit impotriva oricaror actiuni ulterioare de revendicare ale Fundatiei Ortodoxe Gojdu.
In acest context, deputatul Aurelian Pavelescu a realizat "Raportul asupra uzurparii mostenirii lui Emanuil Gojdu de catre Guvernul Romaniei". Parlamentarul a transmis Raportul sau, impreuna cu o scrisoare, presedintelui Traian Basescu cu scopul de a desfiinta actele guvernamentale, urmand ca fundatiei ortodoxe romane sa-i fie recunoscute drepturile legitime.
Prima tradare
"Curtile Gojdu" au reprezentat in cadrul bunurilor lasate de Emanuil Gojdu nu numai un reper simbolic asupra identitatii romanilor si a ortodoxismului, dar si o afacere datorita pozitiilor pe care le detinea in Budapesta. Trei strazi, patru imobile imense si o pozitie privilegiata in inima Ungariei. Gojdu le-a lasat in administrarea capilor Bisericii Romane Ortodoxe din Transilvania si Ungaria. In anul 1993, statul maghiar a intuit ca modul in care a confiscat imobilele Curtile Gojdu era ilegal si putea fi atacat oricand, asa ca a decis rezolvarea problemei printr-o despagubire. Ungurii aveau insa nevoie de un reprezentant al Fundatiei Gojdu pentru a oferi banii. L-au gasit in persoana vicarului de la Gula (Gyula), preot ortodox, Janos, de cetatenie maghiara. Astfel, in 1993, dupa o evaluare ordonata de acelasi vicar, Ungaria a platit 43 de milioane de forinti, aproximativ 120 de miliarde de lei.
Istoria Fundatiei
Fundatia Gojdu a fost infiintata de Andrei Saguna si a functionat timp de 50 de ani de la moartea lui Gojdu, intre 1870-1920, fiind recunoscuta de Austro -Ungaria. In 1920, incalcand Tratatul de la Trianon - care obliga Ungaria sa cedeze mostenirea Gojdu catre Biserica Ordodoxa Romana - statul ungar blocheaza conturile fundatiei si interzice functionarea acesteia. La aceasta situatie se ajunge din cauza unei troc diplomatic prin care partea maghiara, cu doar doua luni inainte de semnarea Tratatului face un troc cu partea romana. Astfel, statul ungar a reusit sa recupereze o serie de bunuri mobile si imobile apartinand comunitatii maghiare din Bucuresti - bunurile Asociatiei Szent Laszlo, Sibiu - Orfelinatul "Terezia" si Sfantu Gheorghe - Fondul de invatamant. Bunurile revendicate de statul ungar au fost evaluate la vremea respectiva la 1,1 milioane de pengo, iar averea Fundatiei Gojdu la peste 2,2 milioane de pengo. Afacerea s-a incheiat fara ca partea romana sa intre in posesia bunurilor aflate pe teritoriul Ungariei. Statul maghiar s-a prelevat de acest troc dupa ce a intrat in vigoare Tratatul de la Trianon.
Dupa tratative indelungate, in 1937 se incheie "Acordul definitiv privind problema Fundatiei Gojdu" intre Romania si Ungaria prin care statul ungar se obliga sa predea Romaniei "intreg patrimoniul Fundatiei Gojdu care se gaseste pe teritoriul Ungariei cu toate drepturile si obligatiile aferente si aceasta pentru ca zisul patrimoniu sa fie pus la dispozitia organului reprezentand Fundatiunea, in acordul cu scopul urmarit prin actul de fundatie. In urma stipulatiunilor Acordului de fata, Fundatiunea Gojdu inceteaza sa existe ca fundatiune ungara". Ungaria a refuzat insa sa puna in aplicare Acordul, iar cel de-al doilea Razboi Mondial a oferit un ragaz binemeritat ungurilor. In timpul negocierilor pentru semnarea Pacii de la Paris in 10 februarie 1947, Guvernul de la Bucuresti a redeschis problema retrocedarii bunurilor Fundatiei Gojdu sub forma de despagubiri platite puterilor invingatoare in cel de-al doilea Razboi Mondial (580 de milioane de dolari la nivelul anului 1947), dar ministrul de Externe, Gheorghe Tatarescu, a fost refuzat categoric. In 1952, Ungaria a nationalizat bunurile Fundatiei Gojdu, in mod ilegal, deoarece, potrivit legislatiei ungare, nu puteau fi nationalizate bunurile care apartineau unor alte state. In conflictul diplomatic dintre Romania si Ungaria privitor la Fundatia Gojdu a intervenit URSS care a fortat Romania sa renunte la orice pretentii. Romania s-a supus. Acordul insa viza bunurile statului roman si nicidecum pe ale fundatiei, adica persoana juridica de drept privat. La acea vreme, diplomatii romani au incercat sa faca pe plac atat rusilor cat si ungurilor, dar acordul lasa posibilitatea Fundatiei de a-si revendica, oricand, bunurile. Era un testament pentru generatiile urmatoare de diplomati care aveau datoria si mijloacele juridice de a restabili un drept al ortodoxiei romanesti.
Gojdu a gandit aceasta fundatie ca pe o trambulina a intelectualitatii romanesti din Transilvania si Ungaria. Averea colosala asigura un plan de afaceri si sponsorizari pe o perioada indelungata, de 200 de ani. Din pacate, cei pe care ii numise sa ii reprezinte in veacuri memoria si vointa au tradat. Praful si cativa banuti, memoria si un monument au mai ramas in picioare din tot ceea ce a oferit Gojdu natiei romane ortodoxe. Restul a fost furat!
O avere care sfida timpurile
Gojdu a lasat mostenire ortodocsilor romani bani, actiuni in mai multe societati bancare ungare si imobile, toate la dispozitia conducerii Bisericii Ortodoxe Romane. Conform documentelor ungare obtinute prin mijloace specifice de reporterii ZIUA, averea Fundatiei Gojdu cuprindea, asa cum reiese din anexa Legii XXI/1940 privind incheierea afacerii Fundatiei Gojdu.
I. Imobile
Imobilul cu teren cu tot din strada Kiraly nr. 13, inscrisa in Cartea funciara cu numarul 34,200
Imobilul cu teren cu tot din strada Dob nr. 16, inscrisa in cartea funciara cu numarul 34,193
Imobilul cu teren cu tot din strada Hollo nr. 8, inscrisa in cartea funciara cu numarul 34,188
II. Bani
Cont curent la Prima Casa de Consemnatiuni Autohtona din Pesta cu suma de 658.844 pengo, conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937.
Cont curent la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta cu suma de 15253 pengo, conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937.
Cont curent la Banca Autohtona cu suma de 3590 pengo conform extrasului de cont din 15 octombrie 1937.
Bani lichizi in caseria administratorului imobilelor in suma de 629 pengo in urma inventarului din data de 15 octombrie 1937.
III. Actiuni
1. 1831 si jumatate de actiuni la Prima Casa de Consemnatiuni Autohton din Pesta
2. 472 de actiuni la Banca Autohtona
3. Trei actiuni la Concordia - Morile cu Aburi
IV. Obligatiuni "imprumut pentru Razboi"
600 sute de mii de koroane unguresti vechi
V. Sume de recuperat
Datorii ale chiriasilor in data de 15 octombrie 1937 - 2033 de pengo
Aceasta lista a bunurilor a fost intocmita de autoritatile de la Budapesta in urma incheierii unui acord bilateral la Bucuresti in data de 15 octombrie 1937. La doar un an dupa semnarea acordului legiuitorul de la Bucuresti a ratificat-o, in schimb partea maghiara, din motive politice a amanat ratificarea actului pana in vara anului 1940. De la ratificarea de catre Ungaria la doar cateva luni a fost rescrisa harta Europei prin Dictatul de la Viena, iar bunurile Fundatiei din Sibiu si Cluj au reintrat in administrare ungara, astfel, desi exista un acord ratificat de ambii parteneri, executarea decizei nu a mai avut loc.
Gojdu preciza in testamentul sau si modul in care trebuie investiti banii, cum sa fie rotite activele companiilor, practic tot planul de afaceri al unui imperiu financiar care urma sa strabata timpurile, sa ofere celor multi, cu har, dar saraci o sansa in viata spirituala a natiunii noastre. Planul de afaceri al lui Gojdu a fost intocmit pana in anul 2010. Probabil ca Gojdu nu a luat in calcul prin ce framantari si faramitari va trece averea sa, inchipuindu-si ca pana in 2010, intreaga mostenire va fi consumata de bursierii romani ortodocsi. Mai mult ca sigur, acordul romano-ungar urma sa speculeze acest termen limita intr-un fel care va fi lesne de dedus din cele ce urmeaza. (P.N.)
8 martie 2006
Budapesta respinge modificarea Acordului Gojdu din 2005
Ungaria respinge eventualitatea amendarii de catre Parlamentul Romaniei a Acordului Gojdu din octombrie 2005. In pozitia transmisa de Ministerul de Externe de la Budapesta ziarului ZIUA fata de eventualitatea ratificarii Acordului Gojdu din octombrie 2005 cu un nou amendament se arata ca asa ceva este imposibil din punctul de vedere al partii ungare. Solutia de avarie scoasa din maneca de presedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor Sergiu Andon nu va functiona. Asta in ciuda faptului ca deputatul conservator a sustinut ca stie din surse diplomatice ca o astfel de varianta ar fi acceptata de Budapesta. Acordul Gojdu ramane astfel cu doua solutii: ratificare sau respingere. Administratorii averii Gojdu - inaltii ierarhi ortodocsi din Ardeal - ca si beneficiarii - studentii romani ortodocsi - si-au exprimat deja opozitia fata de noua Fundatie Gojdu de la Budapesta. Pentru a respecta vointa marelui mecena roman, deputatii nu pot face altceva decat sa respinga ratificarea acordului - mai ales in conditiile in care s-au strans 30.000 de semnaturi pe o petitie lansata la Oradea impotriva cedarii averilor Gojdu.
Ungaria nu este de acord cu modificarea Acordului semnat in octombrie 2005 pentru infiintarea unei noi Fundatii Gojdu cu sediul la Budapesta, ne-a informat Ministerul maghiar al Afacerilor Externe. "Ungaria a ratificat deja Acordul in forma in care acesta a fost semnat in octombrie 2005 astfel incat nu mai exista nici un fel de posibilitate de modificare a acestuia", se arata in raspunsul MAE ungar transmis redactiei.
Ministerul de Externe de la Budapesta isi afirma speranta ca Romania va ratifica Acordul din octombrie 2005 in forma in care acesta a fost semnat: "Cu ocazia sesiunii comune a Guvernelor Romaniei si Ungariei din octombrie 2005, cele doua Guverne au cazut de acord asupra infiintarii unei Fundatii Publice Gojdu ungaro-romane. Dupa cate a inteles partea maghiara, procesul ratificarii in Parlamentul Romaniei se afla in desfasurare, astfel ca acest proces constituie o chestiune de politica interna pe care nu o comentam. Speram ca partea romana va incheia procesul de ratificare a acordului cat mai curand posibil. Astfel vom putea inregistra Fundatia Publica si vom putea demara activitatea comuna dupa o ratificare de succes. Deoarece scopul Fundatiei Publice este cel de a pastra si spijini cultura romana in Ungaria ar fi deosebit de regretabil daca acest proiect nu si-ar putea atinge scopul sau".
Amendamentul fara sens
Dezbaterile aprinse din Camera Deputatilor asupra ordonantei de urgenta Gojdu au avut o rezolvare aparenta prin propunerea de catre Sergiu Andon - presedintele Comisiei Juridice, din partea Partidului Conservator - a unui amendament la Acordul semnat in octombrie 2005. In prima sedinta de discutare a proiectului Sergiu Andon si Ioan Timis (PSD) s-au pronuntat pentru amendarea proiectului cu o declaratie de interpretare pe text in conformitate cu legislatia romaneasca. Sergiu Andon a afirmat ca Acordul intre Guvernele Romaniei si Ungariei privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu" poate fi "un succes al diplomatiei si un important pas inainte" in consolidarea relatiilor bilaterale sau poate fi, in functie de interpretarile care i se vor da, "un esec diplomatic, un motiv de resentimente si invrajbire".
Insa amendamentul propus de Sergiu Andon nu poate fi pus in aplicare deoarece partea maghiara ne-a anuntat ca nu accepta nici un fel de modificare a Acordului din octombrie 2005.
Vesnica reintoarcere la Comisia Juridica
Plenul Camerei Deputatilor a votat la inceputul acestei saptamani pentru retrimiterea la Comisia juridica a Ordonantei de Urgenta privind Ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu".
Presedintele Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, deputatul PC Sergiu Andon, a solicitat retrimiterea, motivand ca proiectul de ordonanta nu a primit un raport complet la ultima dezbatere din cadrul acestei comisii. Totodata, deputatul conservator Nicolae Popa, a declarat ca grupul PC a sustinut aceasta solicitare pentru ca la dezbaterea de la Comisia juridica sa poata veni pentru a-si expune punctul de vedere si reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR).
Diversiunea MAE
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a lansat luni un comunicat de presa diversionist prin care anunta retragerea ordonantei de urgenta Gojdu din dezbaterea parlamentara. In paralel cu acest comunicat de presa, MAE si-a trimis totusi reprezentantul - secretarul de stat Leustean - la dezbaterea de luni din Parlament.
Cu aceasta ocazie Sergiu Andon a tinut sa ii atraga atentia reprezentatului Ministerului Afacerilor Externe (MAE), secretarul de stat Lucian Leustean, ca nu se mai poate retrage un proiect de lege odata ce acesta a intrat in dezbatere la Parlament, iar un acord bilateral nu poate ramane neratificat, sau dupa caz respins, de catre Legislativ.
15 martie 2006
MAE a cedat pas cu pas in fata Ungariei
Proiectul initial la lansarea negocierilor cu Budapesta asupra mostenirii Gojdu prevedea retrocedarea integrala a bunurilor catre Fundatia Gojdu de la Sibiu si stabilirea unor colaborari cu parteneri din Ungaria. De la acest proiect s-a ajuns la infiintarea unei noi Fundatii Gojdu supuse legislatiei maghiare care ar urma sa cumpere - nu sa-i fie retrocedate - cateva incaperi in Curtile Gojdu de la Budapesta. Ministerul Afacerilor Externe trebuie sa ofere o serie de explicatii pentru aceste negocieri paguboase si pentru Acordul semnat in octombrie 2005 care consfinteste interesele Ungariei fara a tine seama de Testamentul lui Emanuil Gojdu.
Restituirea imobilelor Gojdu
"Proiectul de strategie comuna are ca nucleu necesitatea respectarii vointei testamentare a lui Emanuil Gojdu prin restituirea imobilelor catre Fundatia Gojdu astfel incat bunurile sa intre in proprietatea efectiva a acesteia, iar administrarea imobilelor sa se realizeze, eventual, in parteneriat, urmand sa se identifice modalitatea institutionala de participare a celor doua state - roman si ungar - la actiunile filantropice si la problemele comune", se arata in studiul "Chestiuni politico-juridice legate de respectarea prevederilor testamentare ale lui Emanuil Gojdu din perspectiva relatiilor romano-ungare", semnat de Irina Donciu, diplomat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Studiul citat a fost publicat in volumul "Emanuil Gojdu - Bicentenar", care a aparut in anul 2002 si cuprinde lucrarile prezentate in cadrul simpozionului organizat de Academia Romana pe 30 octombrie 2002, cu ocazia aniversarii a 200 de ani de la nasterea lui Emanuil Gojdu.
Studiul Irinei Donciu afirma ca: "O solutie cu vizibilitate ar presupune participarea in conducerea Fundatiei - cu titlu onorific - a primilor-ministri sau a ministrilor Afacerilor Externe ai Romaniei si Ungariei. Pentru a permite co-interesarea partii ungare in activitatea Fundatiei Gojdu, exista posibilitatea infiintarii unei filiale a Fundatiei Emanuil Gojdu cu sediul la Sibiu, la Budapesta".
Negocierile duse intre timp au scos din discutie eventualitatea retrocedarii bunurilor de la Budapesta catre Fundatia Gojdu, ramanand in Acordul din octombrie 2005 doar formele exterioare de colaborare. Mai mult, partea romana ceruse inca din anul 2002 "masuri conservatorii in sensul prevenirii vinderii si folosirii bunurilor Fundatiei Gojdu in alte scopuri" - ceea ce nu s-a intamplat, autoritatile de la Budapesta au vandut Curtile Gojdu in decembrie 2004.
Leustean a facut Romania de ras
Secretarul de stat al MAE Lucian Leustean si-a facut un nume in spatiul public romanesc afirmand ca in cazul negocierilor asupra chestiunii Gojdu, Romania se gaseste fata de Ungaria in situatia Liechtensteinului fata de Brazilia in cazul unui meci de fotbal. Lucian Leustean si-a bazat renuntarea pe punctul de vedere al Budapestei conform caruia nu mai este valabila Conventia din 1937 (prin care Ungaria se obliga sa restituie integral bunurile Fundatiei Gojdu de la Sibiu).
Pozitia lui Lucian Leustean este contrazisa de studiul lui Ioan Galea, sef de sectie - director general din cadrul MAE in 2002 -, intitulat "Fundamentele juridice ale obligatiei statului ungar de restituire a bunurilor Fundatiei Gojdu aflate pe teritoriul Ungariei", studiu publicat in volumul amintit mai sus.
Concluziile lui Ioan Galea arata ca: "Rezulta in primul rand existenta unui nucleu dur al bazei juridice a obligatiei Ungariei de restituire a bunurilor Fundatiei Gojdu de la Budapesta, reprezentat din unitatea constituita din Acordul din 27 octombrie 1937 - care contine norme cu caracter precis - si Tratatul de pace de la Trianon - norme cu caracter general, nu poate fi pusa la indoiala. De asemenea, al doilea element care trebuie evidentiat este faptul ca circumstantele care au urmat intrarii in vigoare a Acordului din 1937 nu au condus la incetarea obligatiilor prevazute de acesta, ele reprezentand si astazi fundamentul juridic al restituirii proprietatii Fundatiei Gojdu".
Demontarea Trianonului
Articolul 3 din Acordul din 1937 arata: "considerand ca, in urma stipulatiunilor Acordului de fata, Fundatiunea Gojdu va inceta sa existe ca fundatiune ungara". "Prin urmare acest text ar putea fi interpretat in sensul ca prin efectul Acordului din 1937 Fundatia Gojdu a devenit persoana juridica romana. In realitate Fundatia Gojdu a dobandit nationalitatea romana prin efectul Tratatului de pace de la Trianon. Astfel, dupa cum este cunoscut, Fundatia Gojdu si-a mutat sediul de la Budapesta la Sibiu in anul 1912. Prin urmare Acordul din 1937 nu face decat sa confirme o situatie deja existenta: incetarea personalitatii juridice a Fundatiei Gojdu in dreptul ungar", se mai arata in studiul alcatuit de Ioan Galea. Conform Acordului din octombrie 2005 Fundatia Gojdu este consfitita ca fiind subiect de drept al Budapestei, incalcandu-se astfel prevederile Tratatului de la Trianon si ale Acordului din 1937.
Dispozitia-cheie care obliga Budapesta sa restituie bunurile Fundatiei Gojdu de la Sibiu este continuta de Tratatul de pace de la Trianon din 4 iunie 1920, textul acestui tratat obligand Ungaria prin articolul 249 aliniatul 5 sa puna la dispozitia Romaniei bunurile fundatiilor care au functionat in fostul regat al Ungariei si ai caror proprietari au devenit cetateni ai Romaniei. Aplicarea Acordului din octombrie 2005, prin care Fundatia Gojdu devine subiect de drept al Budapestei nu constituie altceva decat demontarea Tratatului de la Trianon.
Acordul 1937 - perfect valabil
Studiul lui Ioan Galea mai arata ca "In conformitate cu dispozitiile articolului 1 din Acordul din 1937, Ungaria ar fi trebuit sa predea Romaniei bunurile Fundatiei Gojdu prevazute in Anexa, pana la data de 6 august 1940, in conditiile in care Acordul a intrat in vigoare, in conformitate cu prevederile sale, la 15 zile de la efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare (20 iunie 1940). Nerespectarea acestui termen conduce la incalcarea de catre Ungaria a acestei obligatii si prin urmare la angajarea raspunderii internationale a Ungariei. Intervenirea Dictatului de la Viena, din 30 august 1940 (declarat nul ab initio prin Tratatul de pace dintre Puterile Aliate si Asociate si Ungaria din 10 februarie 1947) nu a fost de natura sa aduca atingere obligatiei stabilite prin acordul din 1937, mai ales in conditiile in care Fundatia Gojdu si-a pastrat calitatea de persoana juridica romana. Starea de razboi intre cele doua state a intervenit abia la 26 august 1944. Prin urmare Ungaria a avut posibilitatea sa-si indeplineasca obligatia in cauza intre 6 iulie 1940 si 26 august 1944. In dreptul international, o parte importanta din doctrina, precum si practica statelor, sustin ideea ca starea de razboi nu are efect extinctiv, ducand numai la suspendarea tratatelor".
Acordul 1953 - fara efecte
Budapesta sustine ca retrocedarea bunurilor Fundatiei Gojdu nu poate avea loc deoarece prin Acordul din 7 iulie 1953 semnat intre Ungaria si Romania cele doua state renunta reciproc la pretentiile de retrocedare. Pozitia diplomatiei ungare a fost practic imbratisata prin Acordul din octombrie 2005, in ciuda faptului ca acest acord se refera la bunurile celor doua state, iar nu la cele ale persoanelor private.
Articolul 1 al Acordului din 1953 arata ca "partile declara stinse in mod reciproc acele drepturi, creante si pretentiuni care exista fata de cealalta parte pe baza conventiilor sau intelegerilor incheiate inaintea eliberarii celor doua tari de catre Armata Sovietica". Partile sunt cele doua state - astfel ca obiectul renuntarii este reprezentat doar de acele drepturi care apartineau statului, nu si unor persoane private. "In conformitate cu principiul general de drept <
16 martie 2006
Ungureanu foloseste minciuna in relatia cu Biserica
Ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu s-a laudat ieri la Comisia Juridica a Parlamentului, in pledoaria sa impotriva cererii Bisericii de a fi retrasa Ordonanta privind Fundatia Publica Ungaro-Romana Gojdu, ca are relatii excelente cu Biserica Ortodoxa Romana. Insa aceste afirmatii ale ministrului, privind relatia sa apropiata cu Biserica, nu constituie prima sa tentativa de infrumusetare a realitatii prin minciuna.
Spre exemplu, Ungureanu a intreprins in luna octombrie a anului trecut o vizita de doua zile in Federatia Rusa, prilej cu care a bulversat autoritatile bisericesti de la Bucuresti dar si de la Moscova. Atunci, pe langa intalnirile fructuoase avute cu oficialii rusi, Ungureanu s-a vazut intre patru ochi si cu Patriarhul Alexei al II-lea al Intregii Rusia, un personaj controversat in mediile de informatii.
Conform comunicatelor oficiale ale MAE de la Bucuresti, seful diplomatiei romane ar fi transmis Patriarhului rus si un mesaj al Prea Fericitului Parinte Teoctist al Bisericii Ortodoxe Romane. Informatia respectiva a fost intarita in mai multe randuri de insusi ministrul Ungureanu prin diverse interviuri si declaratii publice, fara a fi divulgat insa continutul mesajului, incercandu-se crearea unui abur de mister. Interesandu-ne la Moscova asupra modalitatii inedite de comunicare intre Biserici de acelasi rang prin intermediari guvernamentali, experti rusi in relatii bisericesti ne-au transmis ca acest lucru este putin probabil. Apeland apoi, la vremea respectiva, la Patriarhia de la Bucuresti, ni s-a transmis ca Biserica Orodoxa Romana nu discuta cu Bisericile straine prin intermediari. Patriarhul Romaniei nu a transmis nici un mesaj Patriarhului Rusiei in octombrie 2005, in scris sau prin viu grai, ne-au informat surse de la Palatul Patriarhal.
De altfel, pozitia Patriarhiei Romane fata de cea a Rusiei ramane neschimbata, dupa cum a declarat luna trecuta, de ziua sa, Prea Fericitul Teoctist, intr-un interviu acordat ZIUA: "Cu Patriarhia Moscovei nu ne-am putut intelege, suntem in dialog, dar noi nu putem accepta oferta lor: ca acolo (in Basarabia - nota red.) sa fie un centru romanesc, dara nu religios... Or, ei au exercitat pana acum presiuni asupra Mitropoliei, asupra Mitropolitului". (D.E.)
PF Teoctist i-a explicat lui Tariceanu pozitia BOR
Patriarhul Teoctist l-a primit la 15 martie 2006 la sediul Patriarhiei pe premierul Calin Popescu Tariceanu care i-a prezentat sefului Bisericii Ortodoxe Romane pozitia Guvernului fata de adoptarea de catre Parlament a ordonantei de infiintare a Fundatiei Gojdu.
"Premierul a prezentat Patriarhului Teoctist pozitia Guvernului cu privire la adoptarea de catre Parlament a Ordonantei privind infiintarea Fundatiei Gojdu, fiind receptate argumentele pentru care Executivul considera ca acest demers este justificat si in interesul Romaniei", se arata intr-un comunicat al Biroului de Presa al Guvernului.
Patriarhul Teoctist a sustinut in fata premierului Tariceanu pozitia Bisericii Ortodoxe Romane in conformitate cu Sfantul Sinod din 9 februarie 2006, care a incredintat inaltilor ierarhi ortodocsi din Transilvania si Banat reprezentarea intereselor BOR in chestiunea Gojdu.
Pozitia BOR, prezentata intr-un protest inaintat Presedintiei, Guvernului si Parlamentului sustine retragerea Ordonantei de urgenta pentru ratificarea Acordului din octombrie 2005 si respectarea intocmai a Testamentului lui Emanuil Gojdu din 1869. Scrisoarea care sustine pozitia BOR a fost semnata de 15 inalti ierarhi ortodocsi din Transilvania, Banat si Ungaria. Anul acesta: Biserica reaminteste parlamentarilor situatia Fundatiei Gojdu 
Problematica Fundatiei Gojdu revine in actualitate. IPS dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, a adresat Comisiei juridice a Senatului României o scrisoare în care cere solutionarea corecta a prevederilor testamentare privitoare la Fundatia Gojdu.
Aflat în postura de presedinte al Fundatiei Gojdu, cu sediul la Sibiu, Mitropolitul Ardealului precizeaza ca vorbeste „în numele celor 15 ierarhi ortodocsi din Transilvania, Banat si Ungaria si ale celor peste 4.500.000 de români ortodocsi“. „Din punct de vedere legal si moral, de mostenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci proprietate privata. De aceea, nici noi, Biserica din Transilvania, care recunoastem tratatul bilateral cu vecinii nostri, nu avem dreptul sa renuntam la un bun care nu este al nostru, ci apartine credinciosilor nostri“, spune Laurentiu Streza. Ierarhul se declara surprins ca în acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, prin înfiintarea unei noi fundatii, care va dispune de întreaga mostenire a lui Emanuil Gojdu, din Ungaria si România, „s-a exclus mostenitorul testamentar, prevazut în art. 7 din Testament, adica acea parte «a natiunii române din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa»“.
În decembrie 2007 membrii Comisiei juridice a Senatului au luat în dezbatere ordonanta Gojdu. În votul din Comisie, împotrivirile si abtinerile s-au înregistrat de la UDMR si PNL, în timp ce restul senatorilor juristi au votat respingerea Ordonantei Gojdu. Conform acordului romano-ungar, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia îsi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu din Budapesta, care sunt în renovare, dar care urmeaza sa devina unul dintre reperele capitalei ungare, atât din punct de vedere cultural, cât si economic. Fundatia publica ar trebui sa rascumpere, pe bani de la buget, bunurile Gojdu si sa selecteze bursieri atât români, cât si maghiari. Contestatarii acestui acord sustin ca ordonanta încalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase de care ar trebui sa se bucure Fundatia „Emanuil Gojdu“ din Sibiu, înfiintata în 1996. Prin punerea în aplicare a acestui acord, prin actul de rascumparare a unor bunuri care apartin de drept Fundatiei Gojdu, România recunoaste nationalizarea ungara din 1952, sustin criticii acordului.
Legislatia ungara nu are - în prezent - nici o prevedere cu privire la bunurile detinute de fundatiile private, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor lasate românilor de Emanuil Gojdu. Emanuil Gojdu a fost o personalitate remarcabila a intelectualitatii române transilvanene din secolul al XIX-lea. El s-a nascut la Oradea, în 9 februarie 1802, într-o familie de origine macedo-româna si si-a facut studiile de drept la Budapesta, devenind, în scurt timp, unul dintre cei mai straluciti avocati din Imperiul Austro-Ungar. Prin testamentul întocmit la 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu stabileste ca partea cea mai mare a averii sale sa fie lasata „românilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania“ si sa fie administrata de o fundatie care sa-i poarte numele. Fundatia a functionat între 1870 si 1917, acordând mii de burse românilor transilvaneni. Ordonanta a fost respinsa de Camera Deputatilor, astfel ca Senatul este camera decizionala.
Gardianul / 15.02.2008 / B. Apostolescu
http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=85&Itemid=1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu