Seria manifestarilor dedicate zilei maghiarimii, care se sarbatoreste in fiecare an la 15 martie, a fost deschisa la Cluj cu proiectarea filmului “Horthy Miklos - guvernatorul” (foto afis). Filmul, realizat de regizorul ungar Koltay Gabor, acelasi care semneaza regia controversatului film “Trianon”, a rulat la initiativa filialei clujene a Fundatiei “Rakoczy”. Filmul “Horthy Miklos - guvernatorul” a fost realizat in toamna anului trecut si este o combinatie intre artistic si documentar. Pelicula, de peste doua ore, a fost proiectata vineri seara in sala de festivitati a Forumului Democrat German din Cluj-Napoca, iar la eveniment au luat parte aproximativ 40 de tineri. Documentarul prezinta numai aspectele pozitive din viata si activitatea fostului dictator de dreapta de care s-a legat istoria Ungariei timp de un sfert de veac.
Pelicula nu este altceva decât un instrument de propaganda iredentist-nationalista. Prima parte a peliculei este consacrata copilariei si adolescentei lui Horthy, apoi sunt surprinse imprejurarile in care acesta a ajuns sa preia puterea in Ungaria. Opera lui Koltay Gabor pun e accent pe politica dusa de Horthy in perioada interbelica, insa o parte importanta din documentar este consacrata rolului pe care conducatorul ungurilor l-a avut in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial. Nu lipsesc nici imagini cu intrarea triumfala a lui Horthy in Cluj dupa Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prin care nord-vestul României a fost cedat Ungariei. De asemenea, poate fi urmarita si o inregistrare cu discursul lui Horthy tinut in piata centrala a orasului.
Un aspect interesant al filmului il reprezinta abordarea legata de politica lui Horthy fata de evrei. Astfel, Horthy este prezentat ca un adevarat salvator de evrei, incercând sa se arate ca acesta s-a opus deportarii acestora si ca a salvat de cuptoarele mortii peste 800.000 de evrei.
«Regimul comunist a spus lucruri rele despre Horthy»
Gal Sandor, presedintele filialei clujene a Fundatiei Rakoczy, organizatoarea proiectiei, a declarat ca, prin prezentarea filmului “Horthy Miklos - guvernatorul” in Transilvania, se doreste ca opinia publica de aici sa afle adevarul despre fostul sef al Ungariei.
“Regimul comunist a spus numai lucruri rele despre Horthy, fiind asemanat cu Hitler si cu Stalin. Dar Horthy a aparat drepturile etnicilor non-maghiari, iar acest lucru este dovedit printr-o serie de documente prezentate in film”, a spus Gal Sandor.
Surse din rândul comunitatii maghiare au mai declarat ca, pe lânga Cluj-Napoca, filmul despre Horthy Miklos va mai fi prezentat la Oradea, Sfântu Gheorghe si Târgu Mures, dar la initiativa organizatiei Tineretul Maghiar din Ardeal (EMI). Totodata, EMI a mai anuntat ca in cursul lunii martie va organiza un turneu de vizionare a filmului “Wass Albert”, semnat de acelasi regizor maghiar Koltay Gabor.
Regizorul a intrat in atentia opiniei publice din România in 2005, când a prezentat la Cluj-Napoca filmul “Trianon”, prima pelicula din seria celor cu tenta iredentist nationalista.
Documentarul prezinta situatia Ungariei Mari de dinaintea semnarii Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920, si conjunctura politica de dupa Primul Razboi Mondial, care a dus la destramarea Imperiului Austro-Ungar. Filmul pune accent pe efectele suportate de maghiarii ramasi in afara granitelor Ungariei. Documentarul a fost interzis atât la televiziunea publica din Ungaria, cât si de canalul Duna TV, adresat maghiarilor din afara granitelor tarii. Koltay a decis atunci sa-l difuzeze in România, mai precis in orasele din Transilvania, si Slovacia, in varianta prescurtata. Actiunea a provocat un adevarat scandal in tara noastra, iar mai multe institutii abilitate s-au sesizat si au dispus interzicerea difuzarii.
Cu toate acestea, Koltay Gabor nu renunta sa defileze cu filmele sale prin Ardeal, “la brat” cu diverse organizatii si asociatii neo-anexioniste si iredentiste.
Din 825.000 de evrei, doar 260.000 de supravietuitori
La fel ca filmul “Trianon”, documentarul “Horthy Miklos - guvernatorul denatureaza efectiv adevarul istoric. Istoriografia, in general, il prezinta pe Horthy intr-o cu totul alta ipostaza fata de cea in care l-a expus regizorul Koltay Gabor.
Astfel, conform istoricilor, in Europa interbelica, Ungaria a fost primul stat care a legiferat masuri sovine. Inca din 1920 a adoptat legea privind reglementarea admiterii in invatamântul superior, scopul declarat al legii fiind „contingentarea cu inteleapta chibzuinta a numarului studentilor”. In realitate, era vorba de limitarea la anumite procente a studentilor apartinând nationalitatilor conlocuitoare.
In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, din Ungaria au fost deportati circa 450.000 de evrei. Dintre acestia, peste 20.000 de evrei români, polonezi si slovaci au fost trimisi in 1941 in zonele abia cucerite din Polonia rasariteana, la munca fortata. Alti peste 50.000 de evrei au fost trimisi de autoritatile horthyste, tot in cursul razboiului, in detasamente de munca fortata pe teritoriul Ucrainei, iar sase din sapte oameni au murit.
Din Transilvania, regimul horthyst a trimis spre exterminare in total circa 166.000 de evrei, din care circa 15.000 in 1941.
Astfel, potrivit istoriografiei, din 825.000 de evrei existenti in Ungaria inainte de razboi, au supravietuit Holocaustului doar 260.000.
http://www.gardianul.ro/2008/03/10/eveniment-c2/o_fundatie_maghiara_activa_in_ardeal_vrea_reabilitarea_unui_criminal_de_razboi-s110490.html
Pelicula nu este altceva decât un instrument de propaganda iredentist-nationalista. Prima parte a peliculei este consacrata copilariei si adolescentei lui Horthy, apoi sunt surprinse imprejurarile in care acesta a ajuns sa preia puterea in Ungaria. Opera lui Koltay Gabor pun
Un aspect interesant al filmului il reprezinta abordarea legata de politica lui Horthy fata de evrei. Astfel, Horthy este prezentat ca un adevarat salvator de evrei, incercând sa se arate ca acesta s-a opus deportarii acestora si ca a salvat de cuptoarele mortii peste 800.000 de evrei.
«Regimul comunist a spus lucruri rele despre Horthy»
Gal Sandor, presedintele filialei clujene a Fundatiei Rakoczy, organizatoarea proiectiei, a declarat ca, prin prezentarea filmului “Horthy Miklos - guvernatorul” in Transilvania, se doreste ca opinia publica de aici sa afle adevarul despre fostul sef al Ungariei.
“Regimul comunist a spus numai lucruri rele despre Horthy, fiind asemanat cu Hitler si cu Stalin. Dar Horthy a aparat drepturile etnicilor non-maghiari, iar acest lucru este dovedit printr-o serie de documente prezentate in film”, a spus Gal Sandor.
Surse din rândul comunitatii maghiare au mai declarat ca, pe lânga Cluj-Napoca, filmul despre Horthy Miklos va mai fi prezentat la Oradea, Sfântu Gheorghe si Târgu Mures, dar la initiativa organizatiei Tineretul Maghiar din Ardeal (EMI). Totodata, EMI a mai anuntat ca in cursul lunii martie va organiza un turneu de vizionare a filmului “Wass Albert”, semnat de acelasi regizor maghiar Koltay Gabor.
Regizorul a intrat in atentia opiniei publice din România in 2005, când a prezentat la Cluj-Napoca filmul “Trianon”, prima pelicula din seria celor cu tenta iredentist nationalista.
Documentarul prezinta situatia Ungariei Mari de dinaintea semnarii Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920, si conjunctura politica de dupa Primul Razboi Mondial, care a dus la destramarea Imperiului Austro-Ungar. Filmul pune accent pe efectele suportate de maghiarii ramasi in afara granitelor Ungariei. Documentarul a fost interzis atât la televiziunea publica din Ungaria, cât si de canalul Duna TV, adresat maghiarilor din afara granitelor tarii. Koltay a decis atunci sa-l difuzeze in România, mai precis in orasele din Transilvania, si Slovacia, in varianta prescurtata. Actiunea a provocat un adevarat scandal in tara noastra, iar mai multe institutii abilitate s-au sesizat si au dispus interzicerea difuzarii.
Cu toate acestea, Koltay Gabor nu renunta sa defileze cu filmele sale prin Ardeal, “la brat” cu diverse organizatii si asociatii neo-anexioniste si iredentiste.
Din 825.000 de evrei, doar 260.000 de supravietuitori
La fel ca filmul “Trianon”, documentarul “Horthy Miklos - guvernatorul denatureaza efectiv adevarul istoric. Istoriografia, in general, il prezinta pe Horthy intr-o cu totul alta ipostaza fata de cea in care l-a expus regizorul Koltay Gabor.
Astfel, conform istoricilor, in Europa interbelica, Ungaria a fost primul stat care a legiferat masuri sovine. Inca din 1920 a adoptat legea privind reglementarea admiterii in invatamântul superior, scopul declarat al legii fiind „contingentarea cu inteleapta chibzuinta a numarului studentilor”. In realitate, era vorba de limitarea la anumite procente a studentilor apartinând nationalitatilor conlocuitoare.
In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, din Ungaria au fost deportati circa 450.000 de evrei. Dintre acestia, peste 20.000 de evrei români, polonezi si slovaci au fost trimisi in 1941 in zonele abia cucerite din Polonia rasariteana, la munca fortata. Alti peste 50.000 de evrei au fost trimisi de autoritatile horthyste, tot in cursul razboiului, in detasamente de munca fortata pe teritoriul Ucrainei, iar sase din sapte oameni au murit.
Din Transilvania, regimul horthyst a trimis spre exterminare in total circa 166.000 de evrei, din care circa 15.000 in 1941.
Astfel, potrivit istoriografiei, din 825.000 de evrei existenti in Ungaria inainte de razboi, au supravietuit Holocaustului doar 260.000.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu