Raport pentru romanii timoceni

-- Atitudinea Romaniei in chestiunea Kosovo nu a reusit pana acum sa aduca drepturi pentru romanii din Serbia

Deputatul german Jurgen Herrmann a depus in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) un amplu raport asupra nerespectarii drepturilor romanilor din Serbia - mai ales a celor din Valea Timocului. Raportul amintit constata nerespectarea dreptului la educatie, serviciu religios si mass-media in limba materna al romanilor din Serbia de est (Valea Timocului) - in conditiile in care aceste drepturi sunt respectate pentru romanii din Voivodina. Raportul lui Jurgen Herrmann urmeaza sa fie dezbatut in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in cursul lunii aprilie. Situatia din Valea Timocului nu poate fi asemanata sub nici o forma cu cea din Kosovo - insa autoritatile sarbe raman reticente la acordarea de drepturi minoritatii romane de aici. In plus romanii de aici s-au manifestat permanent ca sprijinitori ai actualului presedinte Boris Tadici - fara a primi vreun sprijin. Atitudinea Romaniei de nerecunoastere a independentei Kosovo ar trebui macar sa atraga atentia autoritatilor sarbe - intr-o forma benefica! - asupra romanilor din Valea Timocului. Raportul lui Jurgen Herrmann urmeaza sa fie dezbatut de plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei in luna aprilie, dezbatere care se va finaliza cu adoptarea unei rezolutii. Procesul de observare a situatiei romanilor din Valea Timocului a fost demarat pe 17 octombrie 2005, cand deputatul basarabean Vlad Cubreacov a depus un proiect de rezolutie privind nerespectarea drepturilor minoritatii romanesti din Serbia. Recunoasterea Bisericii In proiectul de rezolutie alcatuit de raportorul Jurgen Herrmann se cere o mai mare colaborare intre autoritatile statelor-mama si Serbia pentru respectarea drepturilor minoritatilor. Documentul arata: "cooperarea dintre statul de rezidenta si statul mama prin acorduri bilaterale constituie o adevarata valoare pentru garantarea stabilitatii europene, Adunarea cere autoritatilor Serbiei sa-si intensifice bunele relatii de vecinatate cu statele mama (Romania, Ungaria si Macedonia) prin aplicarea deplina a acordurilor bilaterale pe care le-au semnat". Acelasi proiect de rezolutie ii "incurajeaza pe membrii minoritatii vlahe/ romane din Serbia de Est sa-si combine eforturile si sa-si depaseasca dezacordurile interne in interesul propriu si pentru a putea pastra trasaturile specifice care alcatuiesc identitatea lor. In acest caz autoritatile sarbe au datoria de a nu impiedica, ci de a sprijini initiativele in aceasta directie". Documentul APCE cere si recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane in Valea Timocului: "Avand cunostinta de criticile ridicate fata de legea din 2006 asupra bisericilor si organizatiilor religioase din Republica Serbia, in particular chestiunea nerecunoasterii Bisericii Ortodoxe Romane prin aceasta lege, Adunarea este surprinsa de influenta dominanta a Bisericii Ortodoxe Sarbe in cadrul recunoasterii altor biserici si/sau comunitati religioase". In finalul rezolutiei se solicita autoritatilor sarbe "sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea vlahilor/romanilor care traiesc in Serbia de est (vaile Timocului, Moraviei si Dunarii) accesul la educatie, mass-media si administratie publica in limba lor materna si sa li se permita tinerea serviciului religios in aceasta limba". Tratate neaplicate Raportorul Jurgen Herrmann constata in textul inaintat APCE ca principala problema in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatii romanesti din Serbia este constituita de neaplicarea tratatelor semnate intre Bucuresti si Belgrad, mai precis faptul ca comisia bilaterala romano-sarba privind problema minoritatilor nu s-a constituit pana in prezent. Raportul APCE arata ca "Relatiile dintre Romania si Serbia sunt guvernate de doua texte: un tratat de prietenie si cooperare (semnat pe 16 mai 1996) si un acord bilateral asupra cooperarii in domeniul protectiei minoritatilor nationale. Raportorul a fost informat ca aplicarea acestor texte este nesatisfacatoare. Ministrul roman al Afacerilor Externe a vizitat Serbia si a solicitat intrunirea unei comisii comune interguvernamentale pentru minoritati nationale, prevazuta in articolul 11 al acordului. In ciuda unui raspuns pozitiv din partea sarba, comisia comuna nu s-a reunit inca. Raportorul incurajeaza autoritatile sarbe sa trateze aceasta problema si sa numeasca persoanele calificate pentru a participa la aceasta comisie interguvernamentala". Amenintati cu disparitia Deputatul german Jurgen Herrmann (foto), raportor APCE pentru romanii din Timoc, ne-a acordat un scurt interviu in care isi prezinta impresiile in urma documentarii din Serbia. Va rog, descrieti pe scurt care este impresia dvs. cu privire la situatia romanilor din estul Serbiei? Am reusit sa observ ca in multe privinte (educatia si protectia limbii materne, slujbele tinute in limba materna, reprezentarea in structurile politice si in administratie, initiativele culturale) situatia vlahilor/ minoritatii romane din Serbia este in mod clar mai putin favorabila decat cea a membrilor minoritatilor nationale care traiesc in Voievodina. Dar, de asemenea, am fost frapat de divergentele punctelor de vedere existente chiar si printre membrii minoritatii vlahe, pe marginea chestiunii privind apartenenta sau nu la minoritatea etnica romaneasca. Sunt convins ca cultura vlaha (sau aromana) este cu adevarat in pericol. Nimeni nu contesta legaturile extrem de apropiate dintre cultura romana si cea vlaha dar, fara a intra intr-o discutie a identificarii acestor minoritati, exista cu siguranta unele trasaturi distinctive si tocmai din acest motiv se poate vorbi de faptul ca ei sunt amenintati cu disparitia. Ce masuri sunt necesare pentru imbunatatirea situatiei romanilor din estul Serbiei? Eu incurajez autoritatile sarbe sa limiteze diferentele regionale in protejarea drepturilor minoritatilor si sa adopte initiative corecte; discriminarea geografica evidenta care exista este inacceptabila. Autoritatile au responsabilitatea de a elimina diferentele regionale care exista in vederea protejarii eficiente a drepturilor minoritatilor (in mod special pentru folosirea limbilor minoritatilor in administratie, pentru educatia in limbile minoritatilor, libertatea religiei etc.). Prin deplina aplicare, pe intreg teritoriul, a legislatiei existente pe aceasta chestiune. Cred, de asemenea, ca este important ca solutiile tehnice sunt luate in considerare pentru a permite persoanelor care traiesc in estul Serbiei sa primeasca informatii in limba romana emise de posturi de radio din Voievodina. Dar nu doar autoritatile au de jucat un rol pentru imbunatatirea situatiei minoritatii vlahilor romani din estul Serbiei, ci si membrii acestei minoritati din estul Serbiei trebuie sa isi uneasca eforturile si sa depaseasca anumite conflicte interne pentru a-si atinge propriul interes si pentru a pastra trasaturile distinctive care compun identitatea lor. Aici, autoritatile sarbe au datoria de a nu obstructiona, ci de a sprijini initiativele in aceasta directie. Teoria vlaha Situatia romanilor din Valea Timocului este inrautatita de prezenta unei teorii nocive, care sustine existenta unei etnii "vlahe" si chiar a unei limbi "vlahe" - separate de etnia si limba romaneasca. Jurgen Herrmann a constatat in cursul documentarii pentru raportul APCE existenta acestei teorii, primind chiar informatii ca "este in interesul autoritatilor sarbe ca minoritatea romaneasca sa ramana divizata, astfel incat sa ramana de dimensiuni reduse si vor face orice este necesar pentru pastrarea acestei diviziuni artificiale". Ultima manifestare publica a teoriei "vlahe" este cuprinsa in volumul "Etnogeneza aparitiei vlahilor: Vlahii si popoarele balcanice", aparuta la Negotin, la editura Estetika in anul 2007 sub semnatura ui Vojislav Dusan Stojanovic. Acesta sustine in volumul sau ca "vlahii nu sunt romani, ci o etnie aparte, in pofida faptului ca limba lor este aproape identica". Acelasi profesor avanseaza ipoteze de genul "vlahii sunt urmasii tracilor, celtilor si ai slavilor de sud, in timp ce romanii sunt urmasii dacilor si daco-getilor, astfel ca este absolut clar ca vlahii nu sunt romani, ci o etnie separata". Cercetatorul sarb sustine ca: "prin simbioza moesilor, a tribalilor si a celtilor apar vlahii", acestia fiind ulterior "impartiti intre toate statele din Peninsula Balcanica de bunavoie si acceptati ca fiind in Bulgaria - bulgari; in Serbia - sarbi; in Romania - romani si in estul Serbiei - vlahi", deoarece "nici nu s-ar fi putut altfel, avand in vedere istoria nationalista a popoarelor balcanice".

Pagina realizata de George DAMIAN

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-07&id=234244