miercuri, 13 ianuarie 2010

Recrutări în Garda Maghiară: jurăminte sfinte şi bocanci negri

Recruţii organizaţiei trebuie să semneze un act prin care se obligă să nu divulge secretele interne. „Adevărul” publică azi a doua parte a materialului despre înfiinţarea în România a unei ramuri a organizaţiei extremiste Garda Maghiară, interzisă deja în Ungaria.

După o perioadă de monitorizare discretă, persoanele recrutate de Garda Maghiară - Plutonul Secuiesc sunt testate, iar după instrucţie depun jurământul pe sfânta coroană ungară.

Încorporările în Plutonul secuiesc ( subunitate a Gărzii Maghiare, ce aparţine de batalionul „Wass Albert", de la Gyor- Ungaria) sunt făcute de către ofiţerul recrutor Csibi Barna (30 de ani). El a fost instruit de către superiorii din Ungaria, iar activitatea de recrutare se face după anumite tipare.

Adeziunea

Orice potenţial nou membru este în prealabil monitorizat o anumită perioadă de timp. De asemenea, se culeg informaţii despre persoana vizată, astfel încât profilul acesteia să corespundă activităţiii şi obiectivelor Gărzii.

După depăşirea acestor etape, candidatul trebuie să completeze mai multe chestionare. Cel de adeziune conţine două capitole cu întrebări-capcană, dar şi cu întrebări prin care se urmăreşte obţinerea unor informaţii esenţiale:

Vrei să devii gardist? La acest capitol, candidatul trebuie să răspundă unor întrebări de genul: „ Dispui de bocanci negri, pantaloni de instrucţie, cămaşă albă, vestă şi şapcă?"

Vrei să devii simpatizant? Acest capitol cuprinde o altă serie de întrebări: „Ai făcut armata?", „Dacă da, ce grad şi la ce armă?", „ Ai instruit şi pe alţii?". Cel care vrea să devină „simpatizant" mai trebuie să menţioneze dacă practică „sporturi speciale" sau dacă ar fi dispus să-şi rişte viaţa în contextul în care, „într-un cadru constituţional, ar fi nevoie de militari".

Nu se precizează dacă este vorba de „cadru constituţional" maghiar sau român. Una dintre ultimele întrebări este următoarea: „Pe ce plan poate Garda Maghiară şi naţiunea să conteze pe dumneavoastră şi pe ce plan doriţi să vă desfăşuraţi activitatea alături de noi?" Ultimul angajament din chestionar este următorul: „Iau cunoştinţă că încălcarea prezentei adeziuni duce la excluderea mea imediată din Garda Maghiară".

Antrenamentele

Deşi asociaţia ce urmează a fi înfiinţată, „Garda Maghiară - Plutonul Secuiesc", îşi declară obiectivele civice şi culturale, membrii Gărzii Maghiare recunosc faptul că principalul scop este autonomia, confundată de multe ori cu independenţa. O celulă a Plutonului Secuiesc, formată din şase membri, este frecvent semnalată făcând antrenamente de luptă atât în oraş, în spatele Liceului „Gabor Aron", cât şi în munţi, la Valea Uzului, în condiţii extreme.

Instructor este un anume Arpad Magyarosy, din Sovata. Tot la Valea Uzului, unde se află un cimitir al soldaţilor căzuţi în Primul Război mondial (români, maghiari, germani), în luna august a fiecărui an au loc comemorări la care participă inclusiv militari unguri.

În zonele greu accesibile ale Văii Uzului, pe Vârful Mădăraş (1.801 metri), membrii Gărzii Maghiare îşi desfăşoară antrenamentele, cele mai dure fiind cele din perioada iernii. Ei îşi marchează locurile „plantând" cruci apostolice (dublu barate) cu însemnele organizaţiei şi cu hărţi ale Ungariei mari, deşi public încearcă să convingă delimitarea lor de aspiraţiile revizioniste.

Antrenamentele „speciale" sunt justificate de Csibi Barna, iniţiatorul şi recrutorul organizaţiei, prin necesitatea de a avea membri pregătiţi pentru orice situaţie.

„Însă, degeaba un aspirant este cel mai tare din parcare dacă noi nu ştim că putem conta pe el. Nu este recrutat în funcţie de aptitudini, ci de modul în care răspunde întrebărilor din chestionarul de adeziune", spune ofiţerul de recrutare. Nu recunoaşte caracterul paramilitar al antrenamentelor efectuate. „Deocamdată nu ne pregătim astfel", susţine „ofiţerul" recrutor.

Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Printre alte reconfigurări de frontiere, s-a semnat şi revenierea Transilvaniei şi a părţii răsăritene a Banatului la România.

Nu e limbă mai frumoasă ca cea runic secuiască
Anunţ pentru recrutarea de noi membri
Numeroşi reprezentanţi ai autorităţilor locale susţin, din convingere sau din interes politic, chiar şi unele demersuri exotice ale organizaţiilor extremiste. Una dintre aceste iniţiative aparţine Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate (HVIM), care a propus Consiliului Local Miercurea Ciuc ca la intrările în localităţi să fie amplasate indicatoare în limba „runic secuiască".

Iniţiativa a fost aprobată şi pusă în aplicare prin Hotărârea Consiliului Local nr. 101 din 26 iunie 2009.

Decizia a fost atacată în instanţă de Prefectura Harghita, procesul fiind pe rol. Indicatoarele runic secuieşti sun instalate cu bani de la bugetul local, hotărârea fiind motivată prin aceea că „secuii au folosit alfabet cu semne asemănătoare celor din alfabetele runice înainte de a adopta alfabetul latin sub influenţa Bisericii Catolice".

Fraternizarea cu alte organizaţii similare

Excelentele relaţii din ultimii ani dintre Bucureşti şi Budapesta contribuie în mare măsură la prevenirea unor acţiuni în forţă a organizaţiilor extremiste.

În Transilvania şi cu precădere în judeţele locuite de secui (Mureş, Harghita şi Covasna), în afara Gărzii Maghiare activează alte două organizaţii revizioniste, care atrag atenţia prin virulenţa cu care militează pentru refacerea Ungariei mari. Este vorba HVIM („Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate") şi de EMI (Tinerii Maghiari din Transilvania).

Tinerii Maghiari din cele 64 de Comitate- HVIM

„Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate" este o organizaţie considerată periculoasă prin scopurile propuse şi radicalismul cu care militează pentru anularea Tratatului de la Trianon şi, implicit, pentru refacerea Ungariei mari, care era împărţită administrativ în 64 de comitate.

Liderul asociaţiei, cu sediul la Budapesta, este un anume Laszlo Toroczkay, care a avut interdicţii de intrare în România, Slovacia şi Canada. Este originar din România şi are o soră căsătorită cu un irlandez al cărui tată a făcut parte din IRA. Toroczkay susţine că şi-a făcut ucenicia sub îndrumarea socrului surorii sale.

Anul trecut a avut o campanie de recrutări în România, centrul filialei din ţara noastră fiind la Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita. Alături de Garda Maghiară şi EMI, reprezentanţii HVIM sunt invitaţi tradiţionali la taberele anuale organizate în luna august, cu ocazia comemorării soldaţilor maghiari căzuţi în cele două războaie mondiale.

Este un bun prilej pentru discursuri şi manifestări revizioniste, dar şi de demonstraţii de lupte specifice trupelor speciale. Liderii HVIM România sunt Waum Petre Marius (29 de ani), de profesie ospătar, actualmente şomer, şi Szocs Csongor (20 de ani), student la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc.

Tinerii Maghiari din Transilvania- EMI

Organizaţia „Tinerii Maghiari din Transilvania" (EMI) militează pentru anularea Tratatului de la Trianon, scop pentru care organizează anual, în luna august, tabere la Gheorgheni, judeţul Harghita, unde sunt invitaţi şi lideri şi membri ai Gărzii Maghiare din Ungaria şi România.

La aceste tabere participă politicieni şi lideri de opinie de extrema dreaptă din Ungaria, cu discursuri instigatoare la adresa statului naţional-unitar român. În tabără se afişează steaguri ale Ungariei mari şi se vând insigne revizioniste.

Printre participanţii tradiţionali se regăsesc Vona Gabor- liderul şi fondatorul Gărzii Maghiare şi al partidului extremist Jobbik, Laszlo Tokes, Wass Endre, fiul criminalului de război Wass Albert, şi avocata austriacă Eva Maria Barki.

Cea din urmă a avut de două ori interdicţie de a intra în România, în 1994 şi 1998, din cauza instigărilor sale la acţiuni împotriva statului român. Organizaţia EMI din România este o filială a Tineretului Maghiar Unit (tot EMI), din Ungaria. Liderul filialei EMI din Miercurea Ciuc este un liceean, Şorban Attila Orş , în vârstă de 17 ani.

Întruniri clandestine

Sub acoperirea unor manifestări culturale sau comemorative, liderii organizaţiilor extremiste, precum Garda Maghiară, Tineretul Maghiar din Transilvania (EMI) şi Tineretul Maghiar din cele 64 de Comitate (HVIM) se întâlnesc în România pentru consfătuiri de taină.

O astfel de întrunire a avut loc la 23 octombrie 2009, în Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita. Pretextul: o manifestare în cinstea eroilor Revoluţiei din Ungaria, din 1956.

La manifestare au participat 100 de persoane, din România şi din Ungaria, prilej cu care s-au afişat steaguri ale Ungariei mari şi pancarte cu lozinci precum: „Dreptate pentru Ungaria", „Aici, eu nu sunt turist, sunt acasă" sau „Dreptate pentru ţinutul secuiesc".

Acţiunea s-a derulat în subsolul restaurantului Gonduzo, unul dintre oaspeţii de seamă fiind Lipusz Zsolt, membru al partidului extremist ungar Jobbik. Pentru cazarea cetăţenilor unguri a fost închiriată o pensiune pe numele unui localnic.

"Noi aparţinem de Batalionul Wass Albert, din Ungaria. După testări, comandantul batalionului din Ungaria decide ce grad şi ce funcţie i se acordă fiecăruia."
Nandor Kerestes
ofiţer de presă al Plutonului secuiesc

"Majoritatea celor care se orientează către astfel de organizaţii nu sunt bine integraţi în societate. Aderarea la astfel de organizaţii rezidă din căutarea identităţii şi din dorinţa de a aparţine unui grup."
Hanibal Dumitraşcu
psiholog

„Inadaptaţi social"

Psihologul Hanibal Dumitraşcu a creionat un profil al celor care se înrolează în organizaţii precum Garda Maghiară.

„Majoritatea celor care se orientează către astfel de organizaţii nu sunt bine integrati în societate. După terminarea studiilor nu şi-au găsit o poziţie socială satisfăcătoare, astfel că apar tot felul de frustrări. Aderarea la astfel de organizaţii rezidă din căutarea identităţii şi din dorinţa de a aparţine unui grup. Evident, majoritatea consideră că grupul la care aderă este unul elitist. Un alt factor care poate determina astfel de înrolări este comunicarea cu societatea, un proces în care pot apărea tot felul de blocaje: instituţionale, de ordin mental sau cultural. Dacă vorbim de persoane care au depăşit perioada adolescenţei, în mod cert este vorba de persoane neintegrate social. Sunt cei care încearcă să-şi depăşească eşecul", explică psihologul Hanibal Dumitraşcu.

Sociologul Dumitru Borţun, profesor la SNSPA, susţine că înrolarea în astfel de organizaţii „eroice" reprezintă o „pseudosoluţie", care presupune „eşuarea individului într-o falsă formă de emancipare: el cade în capcana pseudo-gândirii".

Şi adaugă: „Adevărul lugubru care stă în spatele acestor discursuri este că oamenii ăştia au ajuns la «conformitatea de automat». În loc să se umanizeze, ei s-au dezumanizat. În loc să se emancipeze, s-au alienat. Din păcate, ei continuă să-şi imagineze că militează pentru... emanciparea secuilor".

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Recrutari_in_Garda_Maghiara-_juraminte_sfinte_si_bocanci_negri_0_188381743.html

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc