Reîmpărţirea României, cerută la Bruxelles

Împărţirea teritorială a României în varianta UDMR

Eveniment - Ştefan Rădeanu

Chiar la Bruxelles, în calitatea sa de europarlamentar, Iuliu Winkler reia o temă favorită a UDMR. Este vorba de reîmpărţirea teritorială a României. În cadrul unei reuniuni cu reprezentanţii din capitala Belgiei ai Consiliilor Judeţene, reprezentantul României în Parlamentul European a subliniat necesitatea imperioasă a reorganizării regiunilor de dezvoltare prin înfiinţarea unui număr mai mare de regiuni, între 14 şi 16, faţă de actualul număr de opt. "Este nevoie de regiuni mai mici, care să prezinte o mai bună coeziune economico-socială, care să urmeze structura regiunilor tradiţionale din România, care să aibă personalitate juridică, competenţe administrative şi să fie conduse de consilii regionale alese. Asigurarea eficienţei dorite în atragerea de fonduri de coeziune şi fonduri structurale este posibilă numai cu o condiţie a reorganizării regiunilor", a afirmat parlamentarul european. Mai mult, susţine Iuliu Winkler, " în România, Agenţiile de Dezvoltare Regională nu pot produce proiecte de anvergură, şi aceasta deoarece organismele nu pot realiza politici coerente la nivel regional din cauza lipsei coeziunii intraregionale a actualelor structuri". Abilă mişcarea. Se forţează formarea de noi regiuni, 16 la număr, una dintre ele, întâmplător sau nu, formată din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, punând în faţă aşa-zisul interes naţional, şi anume absorbţia fondurilor europene. De aici până la mult dorita autonomie teritorială cerută cu insistenţă de UDMR nu mai este decât un pas. Lucru recunoscut deschis de politicienii maghiari. "Pe plan naţional, UDMR aspiră pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale şi teritoriale, respectiv înfiinţarea sistemului instituţional necesar exercitării dreptului la autodeterminare. Considerăm oportună elaborarea şi prezentarea în faţa Parlamentului României a unui proiect de lege, care să asigure un statut special acelor unităţi administrative - îndeosebi Ţinutului Secuiesc - unde comunităţile naţionale maghiare se află în majoritate", se susţine în documentele programatice ale UDMR. Cum mai afirmam, extrem de grav este faptul că acest plan de reîmpărţire teritorială a României este deja pus în practică de miniştrii Uniunii, folosind abuziv inclusiv fondurile europene. A se vedea, de pildă, alocările de fonduri europene de anul trecut. "Este de importanţă fundamentală ca regiunile ce vor fi create să dispună de sisteme instituţionale autonome şi eficiente, precum şi de identitate proprie", declara în luna octombrie Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, ministrul care gestionează Programele Operaţionale Regionale fiind, prin lege, preşedintele Comitetului de Monitorizare a acestor Programe. Nu cred că folosirea fondurilor europene în scopuri de partid şi atribuirea lor pe criterii etnice sunt practici europene. Pe lângă banii europeni, şi statistica a devenit o unealtă politică.
Statistica UDMR - peste cea europeană
La reuniunea de la Bruxelles, Iuliu Winkler a reamintit faptul că UDMR a elaborat o propunere concretă în acest sens, bazată pe un studiu economic şi bugetar, aratând că este nevoie de o dezbatere publică pentru a obţine un consens, care să transceadă guvernele. În acest caz, europarlamentarul face referire directă la aşa-zisul studiu lansat de UDMR la Târgu Mureş în data de 13 octombrie 2007. Domnul Winkler uită să amintească faptul că pseudomaterialul, mai mult document programatic, deşi pare bine fundamentat pe bibliografia de specialitate, se bazează pe fotografii statice nedatate ale absorbţiei fondurilor de preaderare, precum şi pe valorile desuete ale PIB-urilor regionale de la nivelul anului 2003, neluând în calcul tendinţele de dezvoltare, amplasarea polilor de dezvoltare, precum şi armonizarea interregională şi intraregională a domeniilor de interes. Aceasta este concluzia specialiştilor care au analizat "oferta UDMR". Autorul acestui document, fostul secretar de stat în Ministerul Integrării, Csutak Istvan, cunoaşte foarte bine că prin datele statistice însăilate recurge la dezinformare. La fel, europarlamentarul nu aminteşte faptul că documentul UDMR s-a mai aflat anul trecut în dezbatere publică, fiind trimis tuturor autorităţilor locale, şi a fost demontat dată cu dată. Cum mai afirmam şi în articolele anterioare, statistica a fost transformată, de Istvan Csutak, în unealtă politică atunci când s-a analizat ritmul de dezvoltare pe judeţe şi pe actualele 8 Regiuni de Dezvoltare în scopul atingerii autonomiei Ţinutului Secuiesc, teritoriu delimitat clar pe harta UDMR. Nici nu mai contează legislaţia şi acordurile încheiate de România. Practic, prin reluata idee de reîmpărţire teritorială, sub masca grijii faţă de absorbţia fondurilor europene, se încalcă flagrant prevederile Capitolului 21 negociat cu Uniunea Europeană. Nu cred că actualii sau foştii miniştri ai UDMR nu cunosc că în concordanţă cu prevederile Uniunii Europene şi ale legislaţiei naţionale actualele regiuni de dezvoltare s-au constituit prin asociere benevolă de judeţe vecine, iar regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritorială, aşa cum ar dori iniţiatorii şi susţinătorii proiectului de reîmpărţire a României. Că doresc să înţeleagă sau nu, conform clasificării statistice obligatorii odată cu integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, România este împărţită în următoarele unităţi teritoriale statistice, şi anume: Macroregiunea 1, din care fac parte Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Centru, regiuni care cuprind judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu; Macroregiunea 2, formată din Regiunile de Dezvoltare Nord-Est şi Sud-Est; Macroregiunea 3, compusă din Regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, şi Macroregiunea 4, formată din Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest.
În total, 4 Macroregiuni, 8 Regiuni de Dezvoltare Regională şi 42 de judeţe. Dar se vede că aceste lucruri nu au valoare pentru UDMR, scopul demersului de formare de 16 noi regiuni teritoriale fiind evident acela de atingere a statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea regională şi statistica sunt doar pretexte, fiind folosite date neelocvente.

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2008-03-07/Reimpartirea+Romaniei%2C+ceruta+la+Bruxelles