Aniversarea, la 7 noiembrie 1956, in tarile europene ale "lagarului socialist" a Marii Revolutii din Octombrie a fost una dramatica. Cu numai o zi inainte, trupele sovietice intrasera in Budapesta pentru a inabusi Revolutia ungara. Chiar in zilele acestei sangeroase interventii, cand tancurile "fratilor de la rasarit" striveau sub senile lupta pentru libertate a ungurilor, in cotidianul Elõre, oficiosul in limba maghiara al PMR, aparea, la 7 noiembrie, editorialul "Bizalom" - Incredere - semnat de scriitorul András Sütõ, Laureat al Premiului de Stat. Dupa o desantata apologie a Marii Revolutii din Octombrie si a partidului comunist sovietic, articolul justifica reprimarea armata a celor care luptau pentru suveranitatea nationala a Ungariei si impotriva sechestrarii poporului ungar intr-un sistem politic strain si neviabil.
Incredere
"Intr-o scrisoare trimisa lui Alexandru cel Mare, Parmenion il avertiza sa nu aiba incredere in Filip, medicul sau preferat, pentru ca Darius, imparatul persilor, l-a cumparat pe acesta ca sa-l otraveasca. Alexandru cel Mare a citit scrisoarea si, in timp ce inghitea leacul pe care medicul i-l pregatise, i-a intins-o lui Filip ca s-o citeasca si el. In legatura cu aceasta mica istorie, se spune ca, napadit de omeneasca emotie, Jean-Jacques Rousseau a exclamat: «Ce extraordinara marturisire de credinta a fost inghitirea acelei doctorii!».
Increderea reprezinta marturisirea credintei.
Increderea neconditionata fata de cel cu care ai incheiat un legamant pentru a porni pe drumuri necunoscute, indepartate, periculoase. Incredere fata de acela pe care l-ai primit in inima ta si care te-a primit in inima lui. Exista, oare, putere mai mare decat increderea? Imi pun aceasta intrebare acum, cand meditez asupra invatamintelor istorice ale zilei de 7 Noiembrie, sarbatoarea noastra stelara. Vorbesc despre invataminte, intrucat roadele le cunoastem: traim, vibram in fiinta noastra, amplificam, spre fericirea poporului nostru, mesajul acestei zile. Traim aceasta mare zi deoarece proletariatul rus a repurtat impotriva capitalismului o victorie fara pereche pana astazi in istoria universala, preschimband legitatea fizica a lantului reactiunii. Marea Revolutie din Octombrie a stimulat victoria revolutiei in China si dorinta de libertate a tuturor popoarelor lumii. Aceasta revolutie a facut sa straluceasca pentru clasa noastra muncitoare, ca si pentru muncitorii din toate tarile lumii, speranta in victoria ei sigura.
As dori sa evoc, in gama sentimentelor fiecarui luptator, puterea increderii ca pe cea mai pretioasa invatatura. Deoarece revolutia lui Lenin a fost un salt in necunoscut. Atunci cand partidul lui Lenin a afirmat ca acum, insa, arma criticii trebuie inlocuita cu critica armelor ca o garantie a victoriei finale (s.n.), in marea hotarare, in randul multimilor, a stralucit increderea fata de Lenin. In bataliile castigate sau pierdute, in prima salva de tun sau in momentele grele ale interventiei straine, a trait in inimile luptatorilor acea credinta ca adevarul partidului este si adevarul lor si invers: adevarul lor este si adevarul partidului. Caci legatura de nezdruncinat este increderea. Nemurirea lui Lenin si taria partidului sau se pot rezuma probabil cel mai bine in cuvantul incredere. Forta maselor fauritoare de istorie, credinta si maturitatea lor au constat in increderea comunista. Aceasta lege a creatiei reprezinta forta eliberatoare a capacitatii poporului. Cu aceasta credinta au pornit la lupta comunistii din tara noastra si cu aceasta vom duce la victorie dreptatea poporului: socialismul".
SÜTÕ ANDRÁS, Laureat al Premiului de Stat.
Articolul, al carui manuscris s-a pastrat, dovedeste ca pentru a cunoaste trecutul cuiva nu este neaparat necesara scotocirea dosarelor securitatii, ci doar consultarea colectiilor ziarelor vremii. Este socant faptul ca el a fost scris tocmai in acele zile teribile cand Uniunea Scriitorilor din Ungaria facea un apel disperat de incetare a masacrului, iar poetul Juan Jimenes, Laureat al Premiului Nobel, impreuna cu alti sapte laureati ai Premiului Nobel protestau impotriva interventiei militare a sovieticilor. Si mai trebuie spus ca, in acelasi timp cu Sütõ András, cel care justifica, in numele "victoriei finale", folosirea "criticii armelor" fata de cei care erau de acelasi sange cu el, au existat in Romania numerosi maghiari cinstiti si curajosi care au fost solidari cu Revolutia ungara si care au fost condamnati la moarte sau au infundat puscariile pentru aceasta. Din lunga lista, dam doar cateva nume: poetul si scriitorul Géza Páskándi, universitarii dr. István Dobai si dr. János Dobri, studentii Benedek Nagy, György Koczka, Kálmán Kelemen, Gyula Dávid, Lajos Vastag, Irén Péterffy. Tineretea si viitorul le-au fost confiscate si colegilor lor romani _ Aurel Baghiu, Caius Mutiu, Paul Goma si Alexandru Ivasiuc _ ultimii doi, viitori mari scriitori _, pentru ca au indraznit sa nu fie de acord cu baia de sange din Ungaria. Stefan Negrea, arestat impreuna cu ei, nu a rezistat torturilor la care a fost supus in inchisoare si s-a sinucis.
In ceea ce il priveste pe Sütõ András, el a "evoluat", devenind membru supleant al CC al PMR si membru al Marii Adunari Nationale. Cazut in relativa dizgratie politica dupa 1980, dar beneficiar, in continuare, al tuturor avantajelor rezervate nomenclaturii comuniste, dupa 1990 devine virulent... anticomunist!
Mai mult, reciclat in "cel mai reprezentativ carturar al maghiarimii transilvane", ajunge chiar presedinte de onoare al Uniunii Mondiale a Ungurilor. Calitate in care, in 1996, cand se implineau patru decenii de la izbucnirea Revolutiei ungare, anunta _ cinism sau inconstienta? _ ca este necesara depistarea si strangerea intr-o culegere a tuturor documentelor aparute in Ungaria, Transilvania si Subcarpatia ucraineana care au legatura cu tragedia din 1956 si publicarea lor. Ceea ce aceasta carte si face... Cu atat mai mult cu cat toate bazele de date de pe Internet, care se refera la activitatile ziaristilor si oamenilor de cultura maghiari din Transilvania, ca si cele referitoare la Revolutia ungara din 1956, "filtreaza" cu deosebita grija orice informatie referitoare la acest articol odios.
Recitind textul sau, scris cu evidenta jubilatie estetica de fostul Laureat al Premiului de Stat, oricine isi poate da seama ca nu talentul sau cultura ii lipseau, dimpotriva, a avut din ambele cu carul, ci doar caracterul si capacitatea de a se rusina.
(Fragment din cartea in curs de aparitie "Ungaria 1956: o revolutie neterminata")
P.S. "Niciodata nu i-am putut ierta pe colegii mei artisti care, pentru o sclipire estetica, si-au sacrificat propria mama", scria Sütõ András, in decembrie 1995, in nr. 4 al publicatiei Hunnia. Probabil ca se gandea ca aceia care isi sacrifica proprii frati pot fi iertati... Asa ca, daca tot s-a aprobat ridicarea unui bust al lui Sütõ András la Targu-Mures, propunem sa i se ridice si unul la Budapesta!
DORIN SUCIU
Incredere
"Intr-o scrisoare trimisa lui Alexandru cel Mare, Parmenion il avertiza sa nu aiba incredere in Filip, medicul sau preferat, pentru ca Darius, imparatul persilor, l-a cumparat pe acesta ca sa-l otraveasca. Alexandru cel Mare a citit scrisoarea si, in timp ce inghitea leacul pe care medicul i-l pregatise, i-a intins-o lui Filip ca s-o citeasca si el. In legatura cu aceasta mica istorie, se spune ca, napadit de omeneasca emotie, Jean-Jacques Rousseau a exclamat: «Ce extraordinara marturisire de credinta a fost inghitirea acelei doctorii!».
Increderea reprezinta marturisirea credintei.
Increderea neconditionata fata de cel cu care ai incheiat un legamant pentru a porni pe drumuri necunoscute, indepartate, periculoase. Incredere fata de acela pe care l-ai primit in inima ta si care te-a primit in inima lui. Exista, oare, putere mai mare decat increderea? Imi pun aceasta intrebare acum, cand meditez asupra invatamintelor istorice ale zilei de 7 Noiembrie, sarbatoarea noastra stelara. Vorbesc despre invataminte, intrucat roadele le cunoastem: traim, vibram in fiinta noastra, amplificam, spre fericirea poporului nostru, mesajul acestei zile. Traim aceasta mare zi deoarece proletariatul rus a repurtat impotriva capitalismului o victorie fara pereche pana astazi in istoria universala, preschimband legitatea fizica a lantului reactiunii. Marea Revolutie din Octombrie a stimulat victoria revolutiei in China si dorinta de libertate a tuturor popoarelor lumii. Aceasta revolutie a facut sa straluceasca pentru clasa noastra muncitoare, ca si pentru muncitorii din toate tarile lumii, speranta in victoria ei sigura.
As dori sa evoc, in gama sentimentelor fiecarui luptator, puterea increderii ca pe cea mai pretioasa invatatura. Deoarece revolutia lui Lenin a fost un salt in necunoscut. Atunci cand partidul lui Lenin a afirmat ca acum, insa, arma criticii trebuie inlocuita cu critica armelor ca o garantie a victoriei finale (s.n.), in marea hotarare, in randul multimilor, a stralucit increderea fata de Lenin. In bataliile castigate sau pierdute, in prima salva de tun sau in momentele grele ale interventiei straine, a trait in inimile luptatorilor acea credinta ca adevarul partidului este si adevarul lor si invers: adevarul lor este si adevarul partidului. Caci legatura de nezdruncinat este increderea. Nemurirea lui Lenin si taria partidului sau se pot rezuma probabil cel mai bine in cuvantul incredere. Forta maselor fauritoare de istorie, credinta si maturitatea lor au constat in increderea comunista. Aceasta lege a creatiei reprezinta forta eliberatoare a capacitatii poporului. Cu aceasta credinta au pornit la lupta comunistii din tara noastra si cu aceasta vom duce la victorie dreptatea poporului: socialismul".
SÜTÕ ANDRÁS, Laureat al Premiului de Stat.
Articolul, al carui manuscris s-a pastrat, dovedeste ca pentru a cunoaste trecutul cuiva nu este neaparat necesara scotocirea dosarelor securitatii, ci doar consultarea colectiilor ziarelor vremii. Este socant faptul ca el a fost scris tocmai in acele zile teribile cand Uniunea Scriitorilor din Ungaria facea un apel disperat de incetare a masacrului, iar poetul Juan Jimenes, Laureat al Premiului Nobel, impreuna cu alti sapte laureati ai Premiului Nobel protestau impotriva interventiei militare a sovieticilor. Si mai trebuie spus ca, in acelasi timp cu Sütõ András, cel care justifica, in numele "victoriei finale", folosirea "criticii armelor" fata de cei care erau de acelasi sange cu el, au existat in Romania numerosi maghiari cinstiti si curajosi care au fost solidari cu Revolutia ungara si care au fost condamnati la moarte sau au infundat puscariile pentru aceasta. Din lunga lista, dam doar cateva nume: poetul si scriitorul Géza Páskándi, universitarii dr. István Dobai si dr. János Dobri, studentii Benedek Nagy, György Koczka, Kálmán Kelemen, Gyula Dávid, Lajos Vastag, Irén Péterffy. Tineretea si viitorul le-au fost confiscate si colegilor lor romani _ Aurel Baghiu, Caius Mutiu, Paul Goma si Alexandru Ivasiuc _ ultimii doi, viitori mari scriitori _, pentru ca au indraznit sa nu fie de acord cu baia de sange din Ungaria. Stefan Negrea, arestat impreuna cu ei, nu a rezistat torturilor la care a fost supus in inchisoare si s-a sinucis.
In ceea ce il priveste pe Sütõ András, el a "evoluat", devenind membru supleant al CC al PMR si membru al Marii Adunari Nationale. Cazut in relativa dizgratie politica dupa 1980, dar beneficiar, in continuare, al tuturor avantajelor rezervate nomenclaturii comuniste, dupa 1990 devine virulent... anticomunist!
Mai mult, reciclat in "cel mai reprezentativ carturar al maghiarimii transilvane", ajunge chiar presedinte de onoare al Uniunii Mondiale a Ungurilor. Calitate in care, in 1996, cand se implineau patru decenii de la izbucnirea Revolutiei ungare, anunta _ cinism sau inconstienta? _ ca este necesara depistarea si strangerea intr-o culegere a tuturor documentelor aparute in Ungaria, Transilvania si Subcarpatia ucraineana care au legatura cu tragedia din 1956 si publicarea lor. Ceea ce aceasta carte si face... Cu atat mai mult cu cat toate bazele de date de pe Internet, care se refera la activitatile ziaristilor si oamenilor de cultura maghiari din Transilvania, ca si cele referitoare la Revolutia ungara din 1956, "filtreaza" cu deosebita grija orice informatie referitoare la acest articol odios.
Recitind textul sau, scris cu evidenta jubilatie estetica de fostul Laureat al Premiului de Stat, oricine isi poate da seama ca nu talentul sau cultura ii lipseau, dimpotriva, a avut din ambele cu carul, ci doar caracterul si capacitatea de a se rusina.
(Fragment din cartea in curs de aparitie "Ungaria 1956: o revolutie neterminata")
P.S. "Niciodata nu i-am putut ierta pe colegii mei artisti care, pentru o sclipire estetica, si-au sacrificat propria mama", scria Sütõ András, in decembrie 1995, in nr. 4 al publicatiei Hunnia. Probabil ca se gandea ca aceia care isi sacrifica proprii frati pot fi iertati... Asa ca, daca tot s-a aprobat ridicarea unui bust al lui Sütõ András la Targu-Mures, propunem sa i se ridice si unul la Budapesta!
DORIN SUCIU
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=45973
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu