-- Desi Romania nu a recunoscut nici pana in prezent independenta Kosovo, presa de la Kiev apreciaza miercuri ca "predecentul kosovar" a oferit o lectie Bucurestiului in privinta modului in care se pot emite pretentii asupra teritoriilor straine. Iar, pentru a vedea implinit visul Romaniei Mari, acesta ar putea recurge la intregul sau arsenal propagandistic si la "metode teroriste", scrie, potrivit Agerpres, publicatia Stolicinaie Novosti, care apare la Kiev, intr-un comentariu ultratendentios preluat de mai multe publicatii online ucrainene si rusesti.
Ziaristii de la Stolicinaie Novosti concluzioneaza ca un razboi intre Romania si Ucraina este putin probabil, insa adauga ca o serie de experti de la Kiev nu exclud totusi trecerea rapoturilor romano-ucrainene intr-o "faza fierbinte". Publicatia mentionata creioneaza urmatorul scenariu: pe teritoriile disputate se initiaza un referendum privind revenirea populatiei locale la Patria-Mama. Dupa un rezultat pozitiv, "armata romana eliberatoare de sub jugul ucrainean" va incerca sa testeze capacitatea fortelor armatei Ucrainei de a reactiona adecvat. In final, ziarul mentioneaza si ca totii candidatii la alegerile prezidentiale din Romania au inclus in programul lor, intr-o masura mai mare sau mai mica, problema Romaniei Mari in granitele care includ teritorii ale unor tari vecine.
Candidat la prezidentiale: Autoritatile trebuie sa riposteze la extinderea influentei romanesti
Acuzand clasa politica ucraineana de axarea exclusiva pe lupta politica interna legata de campania prezidentiala, ziarul citat sustine ca autoritatile de la Kiev se prefac ca nu exista niciun pericol la adresa integritatii teritoriale a Ucrainei, preferand sa treaca sub tacere dorinta nedisimulata a Romaniei "de a-si realipi pamanturile istorice" - Bucovina si o parte din regiunea Odesa.
Autorul comentariului se arata indignat de faptul ca ministerul de Externe al Ucrainei nu a luat atitudine fata de inaugurarea la 24 octombrie, pe teritoriul Republicii Moldova, a unui memorial dedicat ostasilor romani care au cazut acolo "participand la invadarea URSS de catre Germania nazista", in 1941. El isi manifesta consternarea mai ales din cauza ca la eveniment au participat reprezentanti ai administratiei prezidentiale de la Bucuresti, ai guvernului Romaniei si Bisericii Ortodoxe Romane.
Singurul politician ucrainean care a reactionat a fost Serghei Tighipko, fost presedinte al Bancii Centrale a Ucrainei, candidat la alegerile prezidentiale din 17 ianuarie 2010. El a declarat ca autoritatile de la Kiev ar trebui sa riposteze adecvat la extinderea influentei romanesti in teritoriile de granita ale Ucrainei.
"Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului", a pretins Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al doilea razboi mondial si de glorificare a agresorilor de catre partea romana.
"Expertii" de la Stolicinaie Novosti sustin ca Romania vrea sa-si alipeasca teritorii ale Ucrainei, Republicii Moldova si Ungariei
Expertii si analistii (atat ucraineni, cat si occidentali - potrivit Stolicinaie Novosti) converg in ideea ca Bucurestiul nu a renuntat nicio clipa la ideea reconstituirii Romaniei Mari, prin alipirea unor teritorii ale Ucrainei, Republicii Moldova si Ungariei, scrie publicatia mentionata in comentariul intitulat "Amenintarea: Teoria si practica caderii". Punand consecvent in aplicare politica "pasilor mici" , cercurile conducatoare romane incearca sa integreze respectivele teritorii mai intai cultural, apoi economic si politic, acuza ziaristii ucraineni.
Mai mult, Stolicinaie Novosti acuza si presa romana care, in opinia publicatiei, ar propaga in ultima vreme teza ca granitele romano-ucrainene nu ar fi garantate prin acorduri internationale si deci ar putea fi revizuite. Ziarul imputa de asemenea Romaniei oferirea de pasapoarte romanesti ucrainenilor din Bucovina de Nord si din sudul Basarabiei, finantarea organizatiilor proromanesti din regiunea Odesa care incearca sa ridice un monument dedicat maresalului Averescu la Oziornoe etc., precum si disputa legata de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Serpilor la Curtea de la Haga, conform aceluiasi ziar. De aceeasi parere este si Anatoli Fetescu, presedintele Asociatiei moldovenilor din Ucraina, care a declarat pentru Stolicinaie Novosti ca verdictul de la Haga permite Romaniei sa caute "argumente pentru noi diferende" vizand teritoriile ucrainene.
O alta sursa de tensiuni care complica relatiile dintre Kiev si Bucuresti este canalul de mare adancime Dunare-Marea Neagra, puncteaza ziarul, adaugand ca Bucurestiul, cu ajutorul aliatilor sai occidentali, intreprinde pasi activi pentru a obstructiona acest proiect ucrainean care ar priva partea romana de monopolul asupra obtinerii de venituri din taxele de tranzit. Intre altele, sustin experti citati de publicatia ucraineana, Romania este cea care arunca cea mai importanta cantitate de sedimente dragate in apele bratului Chilia, ceea ce duce la modificarea senalului navigabil al Dunarii la granita romano-ucraineana.
Ziaristii de la Stolicinaie Novosti concluzioneaza ca un razboi intre Romania si Ucraina este putin probabil, insa adauga ca o serie de experti de la Kiev nu exclud totusi trecerea rapoturilor romano-ucrainene intr-o "faza fierbinte". Publicatia mentionata creioneaza urmatorul scenariu: pe teritoriile disputate se initiaza un referendum privind revenirea populatiei locale la Patria-Mama. Dupa un rezultat pozitiv, "armata romana eliberatoare de sub jugul ucrainean" va incerca sa testeze capacitatea fortelor armatei Ucrainei de a reactiona adecvat. In final, ziarul mentioneaza si ca totii candidatii la alegerile prezidentiale din Romania au inclus in programul lor, intr-o masura mai mare sau mai mica, problema Romaniei Mari in granitele care includ teritorii ale unor tari vecine.
Candidat la prezidentiale: Autoritatile trebuie sa riposteze la extinderea influentei romanesti
Acuzand clasa politica ucraineana de axarea exclusiva pe lupta politica interna legata de campania prezidentiala, ziarul citat sustine ca autoritatile de la Kiev se prefac ca nu exista niciun pericol la adresa integritatii teritoriale a Ucrainei, preferand sa treaca sub tacere dorinta nedisimulata a Romaniei "de a-si realipi pamanturile istorice" - Bucovina si o parte din regiunea Odesa.
Autorul comentariului se arata indignat de faptul ca ministerul de Externe al Ucrainei nu a luat atitudine fata de inaugurarea la 24 octombrie, pe teritoriul Republicii Moldova, a unui memorial dedicat ostasilor romani care au cazut acolo "participand la invadarea URSS de catre Germania nazista", in 1941. El isi manifesta consternarea mai ales din cauza ca la eveniment au participat reprezentanti ai administratiei prezidentiale de la Bucuresti, ai guvernului Romaniei si Bisericii Ortodoxe Romane.
Singurul politician ucrainean care a reactionat a fost Serghei Tighipko, fost presedinte al Bancii Centrale a Ucrainei, candidat la alegerile prezidentiale din 17 ianuarie 2010. El a declarat ca autoritatile de la Kiev ar trebui sa riposteze adecvat la extinderea influentei romanesti in teritoriile de granita ale Ucrainei.
"Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului", a pretins Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al doilea razboi mondial si de glorificare a agresorilor de catre partea romana.
"Expertii" de la Stolicinaie Novosti sustin ca Romania vrea sa-si alipeasca teritorii ale Ucrainei, Republicii Moldova si Ungariei
Expertii si analistii (atat ucraineni, cat si occidentali - potrivit Stolicinaie Novosti) converg in ideea ca Bucurestiul nu a renuntat nicio clipa la ideea reconstituirii Romaniei Mari, prin alipirea unor teritorii ale Ucrainei, Republicii Moldova si Ungariei, scrie publicatia mentionata in comentariul intitulat "Amenintarea: Teoria si practica caderii". Punand consecvent in aplicare politica "pasilor mici" , cercurile conducatoare romane incearca sa integreze respectivele teritorii mai intai cultural, apoi economic si politic, acuza ziaristii ucraineni.
Mai mult, Stolicinaie Novosti acuza si presa romana care, in opinia publicatiei, ar propaga in ultima vreme teza ca granitele romano-ucrainene nu ar fi garantate prin acorduri internationale si deci ar putea fi revizuite. Ziarul imputa de asemenea Romaniei oferirea de pasapoarte romanesti ucrainenilor din Bucovina de Nord si din sudul Basarabiei, finantarea organizatiilor proromanesti din regiunea Odesa care incearca sa ridice un monument dedicat maresalului Averescu la Oziornoe etc., precum si disputa legata de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Serpilor la Curtea de la Haga, conform aceluiasi ziar. De aceeasi parere este si Anatoli Fetescu, presedintele Asociatiei moldovenilor din Ucraina, care a declarat pentru Stolicinaie Novosti ca verdictul de la Haga permite Romaniei sa caute "argumente pentru noi diferende" vizand teritoriile ucrainene.
O alta sursa de tensiuni care complica relatiile dintre Kiev si Bucuresti este canalul de mare adancime Dunare-Marea Neagra, puncteaza ziarul, adaugand ca Bucurestiul, cu ajutorul aliatilor sai occidentali, intreprinde pasi activi pentru a obstructiona acest proiect ucrainean care ar priva partea romana de monopolul asupra obtinerii de venituri din taxele de tranzit. Intre altele, sustin experti citati de publicatia ucraineana, Romania este cea care arunca cea mai importanta cantitate de sedimente dragate in apele bratului Chilia, ceea ce duce la modificarea senalului navigabil al Dunarii la granita romano-ucraineana.
http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-11-04&id=43707
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu