Intr-un excelent editorial intitulat « Cersetorii » si publicat in « Foaia Romaneasca », Eva Iova prezinta noul fenomen si implicatiile lui. Fenomenul este insa mult mai extins si cuprinde inclusiv Catedra de limba romana a Universitatii din Budapesta, unde limba romana este predata de cadre didactice de origine maghiara din Romania, al caror nivel de cunoastere si vorbire al limbii romane este discutabil.
Cersetorii
" Am ajuns s-o traim si pe asta. De saptamana trecuta, in fruntea Autoguvernarii Romanesti pe Capitala sta o unguroaica din Ardeal. Ana Roxin, care de fapt este sotia lui Vasile Rocsin (da, asa cum vedeti, unul cu „x”, celalalt cu „cs”, asa au fost scrise pe fisele de votare numele celor doi la alegerile din anul trecut), deci doamna Roxin a reusit sa ocupe cea mai inalta functie in Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala. S-a intamplat asta dupa ce Gheorghe Jancsin si-a dat demisia. „Consateanul” presedintelui ATRU, Traian Cresta, a rezistat in aceasta functie doar cateva luni, dandu-si seama ca fotoliul pe care i l-au pus sub fund prietenul sau din copilarie este prea mare si prea incomod. Speram ca gestul domnului Jancsin sa fie un exemplu de urmat si pentru altii.
De fapt, dupa demisia lui Jancsin, la o sedinta din luna august, cei 9 deputati din Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala l-au ales de presedinte pe preotul Marius Maghiaru, insa aceasta alegere s-a dovedit a fi nevalabila, pentru ca nu s-a facut conform statutului. Intr-o noua runda de alegeri, tinuta martea trecuta, majoritatea celor 8 deputati prezenti au ales-o pe doamna Roxin in functia de presedinte. Din cei 8 deputati Csikós István, Gheorghe Jancsin, Marius Maghiaru, Papp Zoltánné si Ana Roxin au votat pentru, iar Maria Berényi, Józsa Ferenc si Kovácsné Rojcsek Anna au votat contra. Marele absent al sedintei a fost tocmai sotul, Vasile Rocsin.
Pana cand aproape toate celelalte minoritati din Ungaria au autoguvernare minoritara pe capitala de mai multi ani, romanii doar in primavara acestui an au reusit pentru prima data sa-si infiinteze reprezentanta pe capitala. Vazand cum merg lucrurile, adica cum nu merg, Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala este o noua dovada a esecului Legii Minoritatilor si a intregului sistem de autoguvernari minoritare din Ungaria. Reprezentanta budapestana, in cele 6 luni de existenta inca n-a reusit sa faca absolut nimic, in afara de a se intoarce dupa propria coada. Suntem curiosi sa vedem cum vor fi cheltuiti pana la sfarsitul anului cei 14 milioane de forinti, pe care i-a primit pentru functionare.
Inca inainte de alegerea noului presedinte, Maria Berényi a propus colegilor sai consilieri o solutie: sa se desfiinteze Autoguvernarea Romaneasca pe Capitala, pentru ca aceasta a demonstrat deja in aceste sase luni ca este inutila si doar de ras se face. In afara de doamna Berényi insa nimeni nu a fost de acord cu aceasta varianta.
A ramas deci sa fie aleasa presedinte Ana Roxin, care degeaba este casatorita cu un roman originar din Micherechi, ea tot unguroaica din Cluj, mutata in Ungaria va ramane. Cei care conduc de mai bine de 8 ani Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria niciodata n-au asociat fenomenul etnobusiness-ului cu intrarea ungurilor din Romania in autoguvernarile romanesti. Iata, rezultatul iresponsabilitatii presedintelui ATRU, care din 1998 nu a reusit (pentru ca nici nu a vrut) sa curete autoguvernarile romanesti de neromani, ba a si incurajat patrunderea unor elemente maghiare noi in aceste autoguvernari.
Nici in cel mai indraznet joc de imaginatie nu-mi pot inchipui cum ar putea fi, de exemplu, presedintele UDMR-ului din Bucuresti un roman din Jula, Micherechi sau Batania.
Dealtfel, nu este greu sa-ti dai seama, de ce vrea un ungur sa fie roman: pentru „munca” de presedinte pe capitala doamna Roxin primeste lunar 110.000 forinti, la care se mai adauga alti zeci de mii de forinti, pe care ii primeste ca presedinte al Autoguvernarii Romanesti din sectorul V al Budapestei. Aceasta autoguvernare gospodareste in acest an 6,15 milioane de forinti. Deci, doamna Roxin a ajuns dintr-odata sa decida asupra a 20 de milioane de forinti anual.
Dincolo de nemernicia fenomenului in general, pe mine personal ma si bucura dintr-un alt punct de vedere. Pentru ca acesti unguri (si secui) din Romania, foarte ingamfati si chiar dispretuind romanii, in Romania, dupa ce au venit in „patria lor mult iubita” sunt pusi cu botul pe labe de
conationalii lor. Adica in loc de un taram plin de lapte si miere, gasesc o tara modesta, care nu le ofera prea mari perspective si nici nu ii asteapta cu bratele deschise. Si atunci brusc isi aduc aminte de limba romana si isi gasesc salvarea tot printre romani. Unii in autoguvernari, altii in invatamant, altii in presa. Oameni care la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, n-ar fi ajuns mai sus de functia de portar, pot ajunge la vreo sectie romaneasca din Ungaria chiar profesori universitari. Unii care n-ar fi ajuns in secuime nici macar vanzatori de kürtöskalács, se pot vedea dintr-o data mari sefi, cu responsabilitati. Dar numai printre romani, uneori chiar declarandu-se romani.
Nu-i umilinta asta? Cum puteti voi, urmasii nemesilor, sa va calcati mandria voastra ungureasca in picioare si sa cersiti de la niste bieti valahi? Mai mare mila. "
Eva Iova
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu