La ce se reduc pericolele la adresa Romaniei?

Bucuresti, Romania/Romanian Global News

luni, 29 octombrie 2007

Nominalizarea Romaniei ca tinta a atacului cu rachete din partea Iranului, de catre presedintele american George Bush nu a avut darul sa nelinisteasca pe romani. Este o noutate pentru societatea romaneasca ca putem deveni tinte pentru state aflate departe de zona noastra geografica. Teoretic, ca parteneri NATO, Romania ar putea deveni o tinta, atat pentru terorismul arab, dar si in cazul in care criza iraniana s-ar acutiza. Dar alaturi de Romania, la fel de bine pot deveni tinte si tarile vecine noua. Pericolul pare doar ipotetic si destul de indepartat pentru a crea emotie in Romania. La sumitul Rusia-UE, presedintele rus, Vladimir Putin, vorbind de problema kosovara, a adus in discutie posibile amenintari la adresa Romaniei care, in conceptia diplomatiei ruse, s-ar confrunta cu actiuni separatiste in Ardeal si Dobrogea, evocandu-se „problema maghiara” si „problema bulgara”. Aceasta readucere pe tapet, dupa 1945, a teoriilor iredentiste maghiare si bulgare, nu pot decat sa ne supere. Putin se dovedeste, de aceasta data, total depasit in aprecieri, uitand ca de la 1940 s-au scurs 67 de ani, iar structura demografica a Romaniei s-a schimbat considerabil. Sa incercam sa explicam care ar fi astazi argumentele in demontarea celor doua „probleme” minoritare din Romania. La recensamantul din 2002, la nivelul intregii tari, romanii reprezentau 89,5% in intreaga populatie, minoritatile etnice fiind de 11,5 %, dintre care maghiarii 6,6%, iar bulgarii sub 0,1%. In judetele din Moldova, populatia romaneasca era de peste 96%, iar in Oltenia si Muntenia de peste 94%. In Transilvania, maghiarii, din cele 16 judete, doar in doua, Harghita 84,62 % si Covasna 73,8% sunt majoritari, plasate in centrul tarii, in alte trei au procente de peste 25%, respectiv Mures 39,30%, Satu Mare 35,19%, Bihor 25,96%, populatia romaneasca fiind intre 75-96% in celelalte 11 judete. Din punct de vedere numeric, chestiunea este transata, existand un raport de 1 la 4 intre maghiari si romani. In Dobrogea, cele doua judete Tulcea si Constanta, populatia romaneasca este de 91%, iar minoritatile etnice (aproximativ 18) reprezinta 9%. Trecem peste faptul ca exista o concordie nationala intre nationalitatile dobrogene, evocata deseori ca model de convietuire interetnica. In Tulcea sunt doar 61 bulgari (din totalul intregii populatii de 256492) si in Constanta 74 (din 715151). „Problema bulgara”, evocata la nivel european de presedintele Putin, se reduce la 135 de etnici bulgari, cetateni romani, din Dobrogea. S-a uitat faptul ca problema bulgara se referea la Cadrilater, cele doua judete care constituiau Dobrogea de Sud, cedata in septembrie 1940 Bulgariei, dar printr-un schimb de populatie (au plecat din Dobrogea de Nord 60000 de bulgari si au fost stramutati din Cadrilater 130000 de romani). Problema ridicata de Putin ne releva insa un alt aspect al chestiunii minoritatilor din Romania. Intrucat populatia romaneasca este de 90 %, raspandita uniform si majoritar absolut de-a lungul granitelor tarii, s-au incercat, in ultimul timp, diversiuni, prin care sa se legitimeze noi minoritati, inventate, si aici ma refer la „minoritatea moldoveneasca” si la „minoritatea aromana”. Ne este astazi relevat adevaratul scenariu al crearii acestor „comunitati”. In curand, vom afla ca oltenii s-au revoltat si sunt discriminati, iar banatenii vor autonomie. Ajungem astfel la ridicol. Problema etnica in Romania este definitiv rezolvata din punct de vedere numeric. In planul respectarii drepturilor minoritatilor nationale, Romania se claseaza printre cele mai avansate tari din UE. Ne putem referi la discriminarea pozitiva a minoritarului in raport cu majoritarul. Sa nu uitam ca, minoritarul isi desemneaza reprezentantul in parlament, dar aplica si stampila de vot in cadrul procesului electoral, votand astfel de doua ori. Nu mai luam in considerare fondurile alocate generos de la buget pentru asociatiile si fundatiile minoritatilor nationale, incat multi au fost stimulati economic sa se declare minoritari. Ar trebui sa privim in viitor catre situatia romanilor din afara granitelor tarii, sa incercam sa vedem daca vecinii nostri sunt la fel de generosi cu „vorbitorii de limba romana” (vlaha, aromana, meglenoromana, istroromana). Pentru Romanian Global News, Emil Tircomnicu