Activitatea grupării extremiste AntiRo se bucură de susţinerea comsomoliştilor
În urma exploziilor cu grenadă din 14 octombrie 2009, de la concertul dedicat zilei oraşului Chişinău, care s-a soldat cu circa 40 de răniţi, reprezentanţii ministerelor de forţă au făcut declaraţii despre existenţa unor mişcări extremiste în Republica Moldova. Ministrul Afacerilor Interne din Republica Moldova, Victor Catan, a declarat pentru JURNAL că de regulă aceste organizaţii sunt înregistrate ca asociaţii obşteşti, dar de facto au activităţi care nu corespund cadrului legal, provocând conflicte interetnice.
Anul 2009 – anul violenţei
Deşi mai sunt încă trei luni până la finele anului 2009, putem afirma cu siguranţă că acesta stă sub semnul violenţei. La seria de evenimentele din aprilie şi arestările care au urmat, apelurile de telefon pe la diferite redacţii care anunţau despre posibile bombe amplasate se adaugă atacul cu grenadă, care a avut loc de ziua de Hram a oraşului Chişinău. Tot mai des se aud noţiunile „act terorist” şi „grupări extremiste”. DEX-ul explică extremismul ca atitudine caracterizată prin idei, păreri exagerate, unilaterale, rigide, bazată pe ură şi intoleranţă.
Din păcate, şi în Republica Moldova sunt semne ale existenţei unor organizaţii cu acest caracter. Partidul Naţional Bolşevic (naţbol) ar putea fi una din ele. Apărut în anul 2002, s-a manisfestat destul de activ în 2002 – 2004. Fără a fi înregistrată, acesta promova ideea transferării capitalei R. Moldova la Tiraspol. De asemenea, PNB era pentru ca R. Moldova să devină subiect al Federaţiei Ruse. Se vehicula ideea că formaţiunea era susţinută de către liderul transnistrean, Igor Smirnov. Inspirată şi sprijinită de către naţbol-ul rusesc, organizaţia a avut un comportament destul de agresiv. Membrii ei erau, după cum spunea Evgheni Nikolaev, liderul naţbol-ului moldovean, într-un interviu acordat pentru JURNAL, studenţi marginali ai Universităţii Slavone din Chişinău, intelectuali, proletari, muzicieni din underground etc. Vârsta lor variază între 16 şi 25 de ani.
Luptă contra a tot ce este românesc şi occidental
Printre „isprăvile” membrilor naţbol-ului se numără mitingul de protest “Anticapitalism-2002” din Moscova, în urma căruia este arestat liderul Naţional Bolşevicilor moldoveni, Evgheni Nikolaev, fiind acuzat de încălcarea ordinii publice şi insultarea preşedintelui rus. Tot în acel an, oraşul Chişinău a fost împânzit cu inscripţii murale cu mesaje românofobe şi proruseşti. Cea mai impunătoare dintre ele putea fi admirată în preajma pieţei agricole de pe bd. Dacia. Cu spray roşu, naţbol-ii au scris, cu litere ruseşti, “Kişiniov – ruskii gorod!” (Chişinău – oraş rusesc), iar sigla PNB – secera şi ciocanul într-un cerc roşu – putea fi văzută chiar şi pe Arcul de Triumf din centrul Chişinăului. Ideea fixă, uneori maniacală a naţbol-ilor era de a distruge tot ce este românesc şi occidental. În ultimul timp, organizaţia a dispărut din vizorul opiniei publice.
Aceeaşi idee antiromânească o putem găsi şi pe site-urile membrilor tineri ai PCRM. Aceştia s-au adunat în jurul grupării underground AntiRo. Liderul şi fondatorul este tânărul controversat, membru al Organizaţiilor de Tineret al PCRM Ciocana, Pavel Grigorciuc. AntiRo întruneşte între 15 şi 20 de membri şi promovează doctrina comunistă orientată împotriva a tot ce este românesc.
Gruparea AntiRo se bucură de susţinerea comsomoliştilor
Deşi se spune că este o organizaţie, aceasta este mai mult un fenomen, pentru că e mult mai extins în afara organizaţiei. Gruparea AntiRo se bucură de susţinerea comsomoliştilor. În mare parte, membrii acesteia au bloguri personale. AntiRo îşi adună membrii la Organizaţia comsomolistă de la Ciocana. Unul din cei mai cunoscuţi bloggeri comunişti este Pavel Grigorciuc, care îşi înşiră gândurile pe pagina personală www.left-md.livejournal.com, de asemenea pe site-ul grenada.md. Ultima adresă are un link pe site-ul oficial al PCRM, dar care nu este funcţional. Reporterii televiziunii online JURNAL TV au aflat că site-ul a fost deschis de către același neobosit Pavel Grigorciuc.
De numele lui Grigorciuc se leagă şi cazul arderea drapelului românesc arborat la Spitalul municipal nr. 4. Acesta a plasat pe blogul personal materialul video cu incendierea tricolorului şi susţine că a primit filmuleţul pe internet, dar nu a participat direct la actul de vandalism. Grigorciuc scria că doar şi-a făcut datoria de jurnalist, anunţând despre acest caz.
„Tricolorul moldovenesc şi stema sunt respingătoare”
În nenumărate rânduri, Grigorciuc a declarat că tricolorul moldovenesc şi stema actuală nu corespund realităţilor statului moldovenesc şi îi sunt străine. Mai mult ca atât, acesta a spus că ele sunt respingătoare. La fel ca și liderul Paridului Comuniştilor, Vladimir Voronin, care a declarat că tricolorul „este un drapel fascist”. Tânărul comunist susţinea că drapelul şi stema actuală ar trebui schimbate cu unul care ar corespunde cu statalitatea Republicii Moldova şi propunea ca RM să preia steagul Moldovei de pe vremea lui Ştefan cel Mare, care era de culoare roşie, iar stema reprezenta un cap de zimbru. „Dacă Republica Moldova şi-a păstrat numele de la Ştefan cel Mare, ar trebui să preia şi însemnele de atunci, care vor consolida statalitatea ţării”, explica tânărul. În sprijinirea acestei idei, Organizaţia comsomolistă din sectorul Ciocana a organizat un marş, cerând ca însemnele de stat să fie schimbate prin referendum.
Referindu-se la acest subiect, Victor Catan, ministrul Afacerilor Interne, a declarat că unele organizaţii obşteşti sunt înregistrate legal, dar activitatea lor nu corespunde prevederilor legii. „Acestea doresc acum destabilizarea situaţiei politice, utilizând în acest scop orice mijloace: invocă diferenţele de limbă, istorie, creşterea tarifelor şi altele”, susţine Catan.
În urma exploziilor cu grenadă din 14 octombrie 2009, de la concertul dedicat zilei oraşului Chişinău, care s-a soldat cu circa 40 de răniţi, reprezentanţii ministerelor de forţă au făcut declaraţii despre existenţa unor mişcări extremiste în Republica Moldova. Ministrul Afacerilor Interne din Republica Moldova, Victor Catan, a declarat pentru JURNAL că de regulă aceste organizaţii sunt înregistrate ca asociaţii obşteşti, dar de facto au activităţi care nu corespund cadrului legal, provocând conflicte interetnice.
Anul 2009 – anul violenţei
Deşi mai sunt încă trei luni până la finele anului 2009, putem afirma cu siguranţă că acesta stă sub semnul violenţei. La seria de evenimentele din aprilie şi arestările care au urmat, apelurile de telefon pe la diferite redacţii care anunţau despre posibile bombe amplasate se adaugă atacul cu grenadă, care a avut loc de ziua de Hram a oraşului Chişinău. Tot mai des se aud noţiunile „act terorist” şi „grupări extremiste”. DEX-ul explică extremismul ca atitudine caracterizată prin idei, păreri exagerate, unilaterale, rigide, bazată pe ură şi intoleranţă.
Din păcate, şi în Republica Moldova sunt semne ale existenţei unor organizaţii cu acest caracter. Partidul Naţional Bolşevic (naţbol) ar putea fi una din ele. Apărut în anul 2002, s-a manisfestat destul de activ în 2002 – 2004. Fără a fi înregistrată, acesta promova ideea transferării capitalei R. Moldova la Tiraspol. De asemenea, PNB era pentru ca R. Moldova să devină subiect al Federaţiei Ruse. Se vehicula ideea că formaţiunea era susţinută de către liderul transnistrean, Igor Smirnov. Inspirată şi sprijinită de către naţbol-ul rusesc, organizaţia a avut un comportament destul de agresiv. Membrii ei erau, după cum spunea Evgheni Nikolaev, liderul naţbol-ului moldovean, într-un interviu acordat pentru JURNAL, studenţi marginali ai Universităţii Slavone din Chişinău, intelectuali, proletari, muzicieni din underground etc. Vârsta lor variază între 16 şi 25 de ani.
Luptă contra a tot ce este românesc şi occidental
Printre „isprăvile” membrilor naţbol-ului se numără mitingul de protest “Anticapitalism-2002” din Moscova, în urma căruia este arestat liderul Naţional Bolşevicilor moldoveni, Evgheni Nikolaev, fiind acuzat de încălcarea ordinii publice şi insultarea preşedintelui rus. Tot în acel an, oraşul Chişinău a fost împânzit cu inscripţii murale cu mesaje românofobe şi proruseşti. Cea mai impunătoare dintre ele putea fi admirată în preajma pieţei agricole de pe bd. Dacia. Cu spray roşu, naţbol-ii au scris, cu litere ruseşti, “Kişiniov – ruskii gorod!” (Chişinău – oraş rusesc), iar sigla PNB – secera şi ciocanul într-un cerc roşu – putea fi văzută chiar şi pe Arcul de Triumf din centrul Chişinăului. Ideea fixă, uneori maniacală a naţbol-ilor era de a distruge tot ce este românesc şi occidental. În ultimul timp, organizaţia a dispărut din vizorul opiniei publice.
Aceeaşi idee antiromânească o putem găsi şi pe site-urile membrilor tineri ai PCRM. Aceştia s-au adunat în jurul grupării underground AntiRo. Liderul şi fondatorul este tânărul controversat, membru al Organizaţiilor de Tineret al PCRM Ciocana, Pavel Grigorciuc. AntiRo întruneşte între 15 şi 20 de membri şi promovează doctrina comunistă orientată împotriva a tot ce este românesc.
Gruparea AntiRo se bucură de susţinerea comsomoliştilor
Deşi se spune că este o organizaţie, aceasta este mai mult un fenomen, pentru că e mult mai extins în afara organizaţiei. Gruparea AntiRo se bucură de susţinerea comsomoliştilor. În mare parte, membrii acesteia au bloguri personale. AntiRo îşi adună membrii la Organizaţia comsomolistă de la Ciocana. Unul din cei mai cunoscuţi bloggeri comunişti este Pavel Grigorciuc, care îşi înşiră gândurile pe pagina personală www.left-md.livejournal.com, de asemenea pe site-ul grenada.md. Ultima adresă are un link pe site-ul oficial al PCRM, dar care nu este funcţional. Reporterii televiziunii online JURNAL TV au aflat că site-ul a fost deschis de către același neobosit Pavel Grigorciuc.
De numele lui Grigorciuc se leagă şi cazul arderea drapelului românesc arborat la Spitalul municipal nr. 4. Acesta a plasat pe blogul personal materialul video cu incendierea tricolorului şi susţine că a primit filmuleţul pe internet, dar nu a participat direct la actul de vandalism. Grigorciuc scria că doar şi-a făcut datoria de jurnalist, anunţând despre acest caz.
„Tricolorul moldovenesc şi stema sunt respingătoare”
În nenumărate rânduri, Grigorciuc a declarat că tricolorul moldovenesc şi stema actuală nu corespund realităţilor statului moldovenesc şi îi sunt străine. Mai mult ca atât, acesta a spus că ele sunt respingătoare. La fel ca și liderul Paridului Comuniştilor, Vladimir Voronin, care a declarat că tricolorul „este un drapel fascist”. Tânărul comunist susţinea că drapelul şi stema actuală ar trebui schimbate cu unul care ar corespunde cu statalitatea Republicii Moldova şi propunea ca RM să preia steagul Moldovei de pe vremea lui Ştefan cel Mare, care era de culoare roşie, iar stema reprezenta un cap de zimbru. „Dacă Republica Moldova şi-a păstrat numele de la Ştefan cel Mare, ar trebui să preia şi însemnele de atunci, care vor consolida statalitatea ţării”, explica tânărul. În sprijinirea acestei idei, Organizaţia comsomolistă din sectorul Ciocana a organizat un marş, cerând ca însemnele de stat să fie schimbate prin referendum.
Referindu-se la acest subiect, Victor Catan, ministrul Afacerilor Interne, a declarat că unele organizaţii obşteşti sunt înregistrate legal, dar activitatea lor nu corespunde prevederilor legii. „Acestea doresc acum destabilizarea situaţiei politice, utilizând în acest scop orice mijloace: invocă diferenţele de limbă, istorie, creşterea tarifelor şi altele”, susţine Catan.
http://www.jurnal.md/article/22181/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu