În luna februarie a acestui an anunţam în premieră faptul că aleşii locali ai municipiului Cluj-Napoca au hotărât amplasarea în Parcul Central a unui monument închinat revoluţiei anticomuniste din 1956 din Ungaria. Consilierii din partea PD-L şi UDMR au determinat votarea unei Hotărâri de Consiliu Local care va permite asociaţiei Koloszvar Tarsasag să amplasaseze acest monument pe spaţiul verde din centrul oraşului. Ştirea a fost ignorată la acel moment şi mulţi colegi jurnalişti au râs crezând că evenimentul e doar rodul imaginaţiei mele. Ei bine, vineri 23 octombrie 2009, această statuie va fi dezvelită. QED
Şi cu toate acestea, parcă nici acum nu i se pare nimănui ciudat faptul că la 53 de ani de la revoluţia anticomunistă din Ungaria, se va dezveli la Cluj-Napoca un monument care nu are nimic de a face cu România şi cu Clujul. Mai mult, tind să cred că nici nu se doreşte a se interpreta în acest fel acestă dezvelire; pur şi simplu acest eveniment face parte dintr-o serie de inserţii periculoase ale iredentismului maghiar în spaţiul identitar clujean. Cu câteva luni în urmă a fost dezvelită statuia episcopului Aron Marton chiar în piaţa Unirii, cleric romano catolic care în tinereţe a făcut parte din grupări paramilitare maghiare vinovate de masascre antiromâneşti în Transilvania. Între timp, statuia compozitorului Sigismund Toduţă a fost furată din Parcul Central fără ca cineva să se sesizeze. Zeci de plăcuţe memoriale, amplasate pe clădiri ce poartă istoria românilor din Cluj-Napoca, au fost vandalizate sau au dispărut.
Iar ca să definim o paralelă, în Ungaria la Gyula, unde trăieşte o puternică comunitate de români, nu s-a permis ridicarea unei statui a lui Andrei Şaguna în curtea unei biserici ortodoxe. Autorităţile maghiare au privit impasibile cum membri ai Gărzii Maghiare au ameninţat preoţii români cu bătaia! Şi noi, în prostia şi în toleranţa excesivă ce ne caracterizează, răspundem cu acceptarea amplasării unui monument maghiar ce nu are absolut nicio legătură cu oraşul Cluj-Napoca.
Consilierii locali au adoptat această hotărâre la 31 ianuarie 2008, iar argumentul a fost “în baza unei bune convieţuiri dintre românii şi ungurii din Cluj-Napoca”. Cred că efectul va fi chiar cel invers, o proastă convieţuire şi stârnirea unor vechi tendinţe de revanşă. Înţeleg că la momentul acestei hotărâri era primar Emil Boc, care în toţi anii săi de mandat a transformat Clujul într-o feudă a partenerilor de la UDMR, care sunt deloc întâmplător şi finanţatori ai PDL. Dar acum, în anul 2009, este trist şi nedrept să culegem roadele unor interese financiare care nu au nimic de a face cu oamenii de rând.
Care este scopul amplasării acestui monument în Cluj-Napoca? Ce mişcări anticomuniste au fost la Cluj în 1956? Chiar mai grav, la acea dată majoritatea cadrelor comuniste erau de etnie maghiară, lucru confirmat şi în lucrările de istorie. Adminstraţia de pe vremea ocupaţiei horthyste a îmbrăţişat fără rezereve crezul bolşevic, pentru a-şi păstra funcţiile. Şi în timp de studenţii români organizau primele proteste anticomuniste din Cluj, comuniştii trimiteau forţe de represiune formate din muncitori maghiari. Chiar şi în anii 1980, această situaţie era similară. Mulţi securişti cu rang înalt erau de etnie maghiară, iar chiar un ofiţer de contrainformaţii de la Armată din Timiş mi-a povestit că în Cluj-Napoca, în sediile Securităţii unde se făceau schimburile de informaţii cu armata, “clujenii” vorbeau doar ungureşte, spre disperarea şi revolta militarilor români.
Acestui monument îi şade bine la Budapesta, nu la Cluj-Napoca. Amplasarea sa aici este doar o dovadă a calităţii morale a politicienilor clujeni şi o dovadă a încrâncenării politicienilor maghiari de a ne da cu tifla, de a ne demostra că se spune Koloszvar, nu Cluj. S-a mutat Budapesta la Cluj-Napoca şi nu ştiu eu? Ce va urma? Un monument care marchează ocuparea Ardealului de Nord în 1940 de către trupele lui Horthy?
Şi cu toate acestea, parcă nici acum nu i se pare nimănui ciudat faptul că la 53 de ani de la revoluţia anticomunistă din Ungaria, se va dezveli la Cluj-Napoca un monument care nu are nimic de a face cu România şi cu Clujul. Mai mult, tind să cred că nici nu se doreşte a se interpreta în acest fel acestă dezvelire; pur şi simplu acest eveniment face parte dintr-o serie de inserţii periculoase ale iredentismului maghiar în spaţiul identitar clujean. Cu câteva luni în urmă a fost dezvelită statuia episcopului Aron Marton chiar în piaţa Unirii, cleric romano catolic care în tinereţe a făcut parte din grupări paramilitare maghiare vinovate de masascre antiromâneşti în Transilvania. Între timp, statuia compozitorului Sigismund Toduţă a fost furată din Parcul Central fără ca cineva să se sesizeze. Zeci de plăcuţe memoriale, amplasate pe clădiri ce poartă istoria românilor din Cluj-Napoca, au fost vandalizate sau au dispărut.
Iar ca să definim o paralelă, în Ungaria la Gyula, unde trăieşte o puternică comunitate de români, nu s-a permis ridicarea unei statui a lui Andrei Şaguna în curtea unei biserici ortodoxe. Autorităţile maghiare au privit impasibile cum membri ai Gărzii Maghiare au ameninţat preoţii români cu bătaia! Şi noi, în prostia şi în toleranţa excesivă ce ne caracterizează, răspundem cu acceptarea amplasării unui monument maghiar ce nu are absolut nicio legătură cu oraşul Cluj-Napoca.
Consilierii locali au adoptat această hotărâre la 31 ianuarie 2008, iar argumentul a fost “în baza unei bune convieţuiri dintre românii şi ungurii din Cluj-Napoca”. Cred că efectul va fi chiar cel invers, o proastă convieţuire şi stârnirea unor vechi tendinţe de revanşă. Înţeleg că la momentul acestei hotărâri era primar Emil Boc, care în toţi anii săi de mandat a transformat Clujul într-o feudă a partenerilor de la UDMR, care sunt deloc întâmplător şi finanţatori ai PDL. Dar acum, în anul 2009, este trist şi nedrept să culegem roadele unor interese financiare care nu au nimic de a face cu oamenii de rând.
Care este scopul amplasării acestui monument în Cluj-Napoca? Ce mişcări anticomuniste au fost la Cluj în 1956? Chiar mai grav, la acea dată majoritatea cadrelor comuniste erau de etnie maghiară, lucru confirmat şi în lucrările de istorie. Adminstraţia de pe vremea ocupaţiei horthyste a îmbrăţişat fără rezereve crezul bolşevic, pentru a-şi păstra funcţiile. Şi în timp de studenţii români organizau primele proteste anticomuniste din Cluj, comuniştii trimiteau forţe de represiune formate din muncitori maghiari. Chiar şi în anii 1980, această situaţie era similară. Mulţi securişti cu rang înalt erau de etnie maghiară, iar chiar un ofiţer de contrainformaţii de la Armată din Timiş mi-a povestit că în Cluj-Napoca, în sediile Securităţii unde se făceau schimburile de informaţii cu armata, “clujenii” vorbeau doar ungureşte, spre disperarea şi revolta militarilor români.
Acestui monument îi şade bine la Budapesta, nu la Cluj-Napoca. Amplasarea sa aici este doar o dovadă a calităţii morale a politicienilor clujeni şi o dovadă a încrâncenării politicienilor maghiari de a ne da cu tifla, de a ne demostra că se spune Koloszvar, nu Cluj. S-a mutat Budapesta la Cluj-Napoca şi nu ştiu eu? Ce va urma? Un monument care marchează ocuparea Ardealului de Nord în 1940 de către trupele lui Horthy?
George Bara
http://www.napocanews.ro/2009/10/se-muta-budapesta-la-cluj-napoca.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu