joi, 21 februarie 2008

Ce fac autoritatile maghiare in judetele Harghita si Covasna

Ce fac autoritatile maghiare in judetele Harghita si Covasna
Problema autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, ceruta de extremistii maghiari din Romania, a tinut ocupate studiourile televiziunilor de stiri. Au fost chemati, evident, analistii experimentati care se pricep la toate, de care ne-am cam plictisit deja, si tot felul de politicieni care vorbeau, in marea lor majoritate, doar ca se se auda. Mai putin cei maghiari, care stiau foarte clar ce vor. Si vor, de ceva vreme, si fac ce vor, tot de ceva vreme. Adica de 18 ani.

Nu au fost chemati in studiourile fastuoase ale televiziunilor cu rating din ce in ce mai mic, si reprezentanti ai romanilor din Harghita si Covasna. Adica cei mai indreptatiti sa vorbeasca si sa vina cu o replica la ceea ce se intampla cu ei in aceste doua judete. Ei resimt pe piele lor, zilnic, ce inseamna autoritate locala maghiara. Si o simt de 18 ani.
Intr-o analiza extrem de pertinenta, legata de autonomia maghiara deja „de facto”, in judetele Harghita si Covasna, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, preluata de Romanian Global News, se explica ce inteleg prin autonomie locala autoritatile locale maghiare, si cum o aplica de 18 ani pe cei 100.000 de romani care au mai ramas in judetele Harghita si Covasna si impotriva statului roman.

Analiza
„Exista o vorba care tine de intelepciunea populara conform careia, daca doresti sa cunosti cu adevarat caracterul si calitatile unui om, trebuie sa-l urmaresti cum se comporta atunci cand este sef (conducator), la orice nivel. Extrapoland, putem afirma ca, atunci cand dorim sa cunoastem fizionomia reala a unei formatiuni politice, in exercitarea prerogativelor sale publice, este necesara monitorizarea discursului si comportamentului conducerii acesteia, incepand cu programul politic si terminand cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, in aparenta marunte, dar care au o semnificatie precis conturata si transmit un mesaj, mai greu, sau mai usor de descifrat.
Am facut aceasta introducere, pentru a putea intelege de ce resping categoric reprezentantii romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, demersurile formatiunilor politice si civice maghiare, care urmaresc institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, in aceasta parte de tara si, totodata, a raspunde la intrebarea: De ce nu accepta romanii traitori in aceste judete, cu populatie maghiara numeric majoritara, institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atat de dorita de liderii maghiari, deopotriva cei “moderati” si cei “radicali”? Am mentionat institutionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere aceasta autonomie exista de facto, urmand ca din perspectiva liderilor maghiari, ea sa fie obtinuta si de jure.
Intelegerea acestei probleme si raspunsul la intrebarea formulata, le putem afla daca, prezentam pozitia formatiunilor politice si civice maghiare, fata de romanii din judetele Covasna si Harghita, in anii tranzitiei postdecembriste.
Dupa decembrie 1989, ca parte a societatii romanesti, reprezentantii concetatenilor maghiari, si-au exprimat public frustrarile acumulate in timpul regimului comunist si au invatat “din mers” – de regula mult mai repede si mai bine decat romanii – modalitatile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obtinand din partea populatiei majoritare aprobarea cadrului legislativ si institutional necesar prezervarii si afirmarii identitatii etnice, culturale si confesionale.
Normal ar fi fost, ca in toti acesti ani, toate succesele obtinute de etnicii maghiari din Romania, in general, si de catre cei din judetele Covasna, Harghita si Mures, in special, sa se rasfranga pozitiv si asupra atitudinii liderilor si a formatorilor de opinie din mass-media maghiara, fata de romanii din judetele mentionate, unde acestia formeaza o minoritate regionala. Dar, asa dupa cum este cunoscut – din numeroasele semnale trase de catre reprezentantii societatii civile romanesti din zona –, si fara institutionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului “Tinut secuiesc”, relatiile interetnice din aceasta parte de tara, au fost si mai sunt inca caracterizate de o lipsa cronica de intelegere si chiar de intoleranta, din partea liderilor maghiari – aflati perpetuu la carma “autoguvernarilor” locale – fata de populatia de nationalitate romana si fata de romanitate, in general.
Sa ne reamintim cateva dintre principalele discriminari ale cetatenilor de nationalitate romana din judetele Covasna si Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale in vigoare, de catre liderii maghiari aflati perpetuu la conducerea celor doua judete, in ultimii 18 ani.
In domeniul culturii: transformarea unilaterala a muzeelor judetene si locale, din muzee comunitare, in muzee etnice secuiesti, cu toate consecintele negative ce au decurs din acest act asupra specialistilor romani, a cercetarii istoriei romanilor din zona si cu neglijarea totala a patrimoniului romanesc; desfiintarea ansamblurilor folclorice profesioniste si transformarea lor in “ansambluri secuiesti”, fara a manifesta spijinul cuvenit cultivarii folclorului romanesc; lipsa de vointa si interes pentru asigurarea functionarii Ansamblului folcloric profesionist “Ciobanasul” care, in final a condus la desfiintarea acestei formatii romanesti; prevederea in Programul organizatiei UDMR din judetul Covasna, din perioada 2000-2004, a transformarii Teatrului “Andrei Muresan” din Sf. Gheorghe, in “teatru de gazduire”, ceea ce insemna practic desfiintarea institutiei; intreprinderea unor demersuri de catre unii fruntasi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor s.a) pentru desfiintarea Muzeului National al Carpatilor Rasariteni; obtinerea, dupa indelungate si nenumarate demersuri, a cladirii in care functioneaza muzeul mentionat si a transferului in patrimoniului muzeului a cladirii in care a functionat prima scoala confesionala ortodoxa din Sf. Gheorghe; discrepanta dintre finantarea proiectelor initiate de catre ONG-uri, institutiile si cultele maghiare si cele romanesti; neincluderea unor spectacole in limba romana in cadrul unor manifestari finantate din fonduri publice precum: “Zilele localitatilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judetului Harghita; lipsa specialistilor romani si a manifestarilor culturale romanesti la majoritatea casele municipale si orasenesti de cultura s.a.
In domeniul cultelor: boicotarea infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei; reticenta manifestata de conducerea unitatilor administratiei publice locale, fata de actiunea de retrocedare a proprietatilor ce au apartinut parohiilor ortodoxe si care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totala de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administratiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat in acest domeniul, a fost finantat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele doua judete, in mass-media de limba maghiara, ca o institutie ce urmareste “cucerirea pamantului secuiesc, prin intermediul bisericilor avand cupola in forma de ceapa”, fara a se pune in evidenta faptul ca Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei, pastorita cu intelepciune de catre P.S. Ioan Selejan, a fost in toti acesti ani, si este in continuare un factor de promovare a intelegerii si bunei convietuiri interetnice si interconfesioanle.
In domeniul invatamantului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocuparii posturilor de director adjunct in scolile mixte, de catre profesori romani; obtinerea, dupa numeroase interventii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea in limba romana; acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor cu predare in limba maghiara si neglijarea celor cu predare in limba romana (indeosebi a Grupului Scolar “Constantin Brancusi”); discriminarea elevilor romani in unele scoli mixte (cazul Grupului Scolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe) respingerea, intr-o prima faza, si acceptarea dupa numeroase demersuri si dupa interventia Ministerului Educatiei si Invatamantului a denumirilor “Nicolae Colan” si “Constantin Brancusi” acordate la doua scoli din municipiul Sf. Gheorghe.
In domeniul administratiei publice locale: neacceptarea nici unui roman in conducerea Consiliilor judetene Covasna si Harghita, sau in cea a altor municipii, orase si comune cu populatie etnic mixta; raportarea negativa la prezenta si activitatea in teritoriu, a unor institutii fundamentale ale statului roman, cum sunt: armata, politia, jandarmeria, serviciul de informatii s.a.; conditionarea ocuparii functiilor in institutiile publice, din cele doua judete, de cunoasterea limbii maghiare, in alte posturi decat cele prevazute in Legea administratiei publice (sa amintim doar cateva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcus, Chichis s.a.); acest fapt a condus ca, in institutii precum Consiliul judetean Covasna, Primariile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt si in majoritatea comunelor cu populatie etnic mixta, sa nu existe functionari de nationalitate romana; editarea revistei Primariei Sf. Gheorghe, doar in limba maghiara; continuarea acestei practici si dupa sanctionarea primita din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminarii; folosirea banilor publici doar in interesul populatiei maghiare – cazul intalnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacsa: Folosirea acestei intalniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromanesti; neacceptarea includerii in stema judetului Covasna si a altor localitati din cele doua judete, a nici unui element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti, care reprezinta un sfert din populatia judetului; neglijarea simbolurilor romanesti (majoritatea primarilor UDMR nu poarta esarfa tricolora la evenimentele prevazute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Nationala 2007), lipsa acestora in spatiile publice (sala de sedinte a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor strazilor si institutiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalitatilor romanesti, de rezonanta nationala sau locala (Sf. Gheorghe si Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii resedinta de judet din Romania care nu au o strada cu numele lui Stefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou strazi din municipiu sa poarte numele juristului Grigore Paltineanu si a protopopului Aurel Nistor – lideri marcanti ai romanilor din judet, in perioada interbelica, acordand, in schimb, unei strazi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectiva); respingerea, de catre Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentantilor societatii civile romanesti, si ale consilierilor romani, de acordare a distinctiei “Pro Urbe” unor cetateni romani din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tanasoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii romane in institutiile publice – cazul Regulamentului de functionare al Consiliului local Sf. Gheorghe si a altor reglementari asemanatoare.
In domeniul politic: lipsa de interes si chiar blocarea tuturor initiativelor care vizeaza inlaturarea discriminarii cauzate de inexistenta cadrului legislativ si institutional care sa protejeze pe etnicii romani, numeric minoritari in judetele Covasna si Harghita; nerespectarea obligatiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitiva a romanilor din cele doua judete; acceptarea si incurajarea explicita sau tacita a unor discursuri intolerante, antiromanesti prezente in mass-media de limba maghiara din cele doua judete; raportarea negativa la prezenta in aceste judete, considerate “fiefurile baronilor maghiari locali” si a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici si demnitari romani s.a.
Pe drept cuvant, se pune intrebarea: Daca asa s-au comportat si se comporta liderii maghiari, fara a dispune de autonomie etnica institutionalizata, care va fi comportamentul lor, dupa o posibila obtinere a acestui deziderat? Intrebarea este pe deplin indreptatita, cunoscand mai ales si antecedentele istorice – in deosebi cele din perioada 1944-1945 si cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare –, cat si faptul ca acum este o adevarata intrecere pe tema intolerantei fata de romani, intre UDMR si Partidul Civic Maghiar.
Sunt doar cateva aspecte asupra carora va propun sa reflectam cu totii si, sa actionam in consecinta, fiecare dupa responsabilitatea si puterea sa. Aceasta cu atat mai mult, cu cat, fiecare gest public individual sau colectiv, ramane consemnat in documentele vremii, ca o marturie peste timp, asupra contributiei la instaurarea unui climat de normalitate, in beneficiul tuturor, in spiritul perceptelor crestine si a valorilor europene de acceptare, intelegere si pretuire a alteritatii”

http://www.rgnpress.ro/Analize/Ce-fac-autoritatile-maghiare-in-judetele-Harghita-si-Covasna.html

Niciun comentariu:

Spaţiul etnogenetic românesc

Spaţiul etnogenetic românesc