Ecuatia privind situatia minoritatii romane din Ucraina nu este una pozitiva, a declarat Ion Popescu, intr-o discutie purtata miercuri cu jurnalisti romani prezenti la Kiev. "Suntem intre trecut si viitor, este o situatie foarte grea. Romania este deja in UE, Ucraina are inca mult de strabatut pana acolo. Contam ca Romania sa fie un avocat pentru UE, sa o aduca mai aproape de Europa, nu vorbim de blocurile militare. In acelasi timp, ar trebui sa fie un avocat si pentru romanii din Ucraina asa cum Ungaria este un avocat pentru ungurii din Romania, din Slovacia si din alte tari. Daca acest lucru se va intampla, atunci viitorul nostru este optimist", a declarat Ion Popescu, membru al comisiei pentru probleme ecologice si presedinte al delegatiei permamente a Ucrainei la Consiliul Europei. "In Constitutia Ucrainei sunt multe lucruri spuse bine", considera Ioan Popescu. "Mai ales ca am fost unul dintre autorii acestei Constitutii si am insistat ca in Ucraina sunt numai ucraineni ca populatie bastinasa, dar se recunoaste si existenta altor popoare ca fiind populatie autohtona. In art. 19 este prevazut ca exista programe de dezvoltare national-culturala, iar administratiile de stat sunt obligate sa le finanteze in zonele unde minoritarii locuiesc compact si traditional. Nu intotdeauna sunt bani la nivelul bugetului si depinde de cei care sunt la guvernare, iar pentru 2008 nu au fost prevazuti bani pentru astfel de programe", a declarat deputatul. In regiunea Cernauti s-a propus, de exemplu, finantarea programelor din bugete regionale. Insa acolo, fiind majoritari portocaliii, doar 26 de deputati au votat pentru acest lucru, subliniaza deputatul de origine romana, care face parte din grupul parlamentar al Partidului Regiunilor, formatiunea politica a fostului premier prorus Viktor Ianukovici. Un alt lucru bun din Constitutie este invatamantul, dreptul la studii superioare. Totusi, nici pana in ziua de astazi nu s-a deschis la Cernati universitatea multiculturala, promisa din 1999 de fostii presedinti ucrainean, Leonid Kucima, moldovean, Petru Lucinschi, si roman, Ion Iliescu. Nu s-au gasit nici bani, nici cadre si nici dorinta diplomatica pentru a face acest lucru, explica Popescu. "Avem probleme cu scolile romanesti", adauga Popescu. "De exemplu, la Cernauti s-a luat decizia ca cel putin patru obiecte, intre care istoria si geografia, sa se predea in limba stat ucraineana in scolile romanesti. Inainte, predarea se facea in limba materna, iar limba de stat era studiata profund pentru a ca elevii sa se poata descurca. Riscam ca scolile romanesti sa se transforme in scoli ucrainene, iar unele chiar pot disparea", avertizeaza deputatul. Cea mai spinoasa problema insa este problema sociala, pentru ca in satele unde locuiesc romani nu a fost dezvoltata infrastructura, nu au fost introduse gaze, nu au fost dezvoltate intreprinderi puternice. De aceea, romanii pleaca din Ucraina sa isi caute de lucru in alte tari. In acest fel, din populatia apta de munca circa 50% a plecat, subliniaza Ioan Popescu. Apropiatii lui Timosenko sunt interesati de Bistroe, portocaliul de la Kiev nu seamana cu cel de la Bucuresti.
In opinia unicului deputat roman din Rada Suprema a Ucrainei, daca va functiona bine Canalul Bistroe, atunci vor fi mai multe locuri de munca pentru populatia din zona, care are probleme economice. Totul depinde de puterea locala de acolo, repeta deputatul, membru al comisiei pentru probleme ecologice din Rada Suprema a Ucrainei. De Canalul Bistroe sunt legate insa interese economice, explica Ion Popescu. "Daca ne uitam cine are interes la zona Dunarea, ajungem la un oarecare deputat Krug, care e seful grupului de prietenie Ucraina-Romania. Domnul Krug are mare interes si influenta la Dunare. El este reprezentantul partidului lui Timisenko. Nu vorbim de el ca deputat, ci de structrurile care il sustin", precizeaza deputatul din partidul rival, al lui Ianukovici. "Unde va fi domnul Krug, unde vor fi oameni care ii sunt alaturi, acestia vor decide ce se va intampla cu Bistroe in continuare si daca se vor da bani in continuare pentru dezvoltarea acestuia", spune Popescu.
Culoarea portocalie din Romania si cea din Ucraina nu e aceeasi. "Portocaliul din Romania inca mi se pare ca miroase a liberalism, iar cel din Ucraina este cu totul altceva, au aderat majoritatea fortelor nationaliste. E ca si cum in Romania culoare portocalie i-ar apartine lui Vadim Tudor", explica deputatul din Partidul Regiunilor. In opinia lui, problemele cu Bistroe si cu Insula Serpilor pot fi rezolvate si in alt fel: impreuna, Romania si Ucraina sa elaboreze niste proiecte comune, care sa ia in considerare si probleme de ecologie, si problema economica si sa fie in beneficiul ambelor state, dar in primul rand, al populatiei din zona. Apoi, exista solutia de a transforma aceste zone in euroregiuni, in zone de comert liber, si atunci ar veni si capital strain si ar fi aplicate standarde internationale. "Poate se va dezvolta si tursimul rural", se gandeste deputatul. Singurul deputat roman din Parlamentul Ucrainei a declarat ca se opune aderarii la NATO, pentru ca acest demers ar diviza Ucraina si ar supune unor pericole inutile populatia, care isi doreste doar aderarea la UE. "As vota NU la un referendum pentru NATO, pentru ca am imparti populatia in doua. Ucraina ca stat ar fi in situatia balcanizarii, in varianta Iugoslaviei. Fiecare zona etnica si confesionala se va transforma intr-o mini-Transnistrie, or, cu mentalitatea si saracia de astazi, totul se traduce in trafic de droguri, armament si zona de instabilitate", a detaliat deputatul roman Ioan Popescu.
"Ucraina a doptat in 1991 o declaratie ca este tara neutra, iar pentru a adera la un bloc militar este nevoie de referendum si acest referendum va esua, daca ar fi facut astazi. Daca Ucraina adera la NATO, atunci tara se va dezbina pentru ca este divizata teritorial: partea occidentala este pro-NATO, iar partea din sud este impotriva", a explicat Popescu. El a aratat ca NATO este o "problema foarte dificila", intrucat 70% din populatia Ucrainei este impotriva aderarii. "In acelasi timp, in aceeasi proportie sau chiar mai mare, ucrainenii sunt pentru aderarea la UE. In Uniunea Sovietica blocul NATO arata ca un bloc advers. In al doilea rand, armata Uniunii Sovietice participa la misiuni internationale, precum cea din Afganistan, unde oamenii au fost inapoi in sicrie. In fiecare sat exista morminte ale celor care nu s-au intors si au fost adusi morti din Afganistan. Acum, fortele NATO se afla in Afganistan. Ucraina a participat si la o misiune in Irak si de acolo au fost aduse 18 sicrie. Se poate considera foarte putin, dar pentru o familie este foarte mult", a mai spus Popescu, subliniind ca ucrainenii nu vor sa "isi trimita copii la moarte" si ca nu isi doresc "un razboi in componenta NATO". Ioan Popescu a evidentiat si problema de ordin militar-economic in ceea ce priveste aderarea la NATO, amintind si de amenintarile venite dinspre Rusia. "In Ucraina exista inca un complex militar-industrial: avioanele si tancurile. Aderand la NATO trebuie schimbat echipamentul si armamentul. Daca industria militara ucraineana se trezeste in fata cuvantului conversie, va sti ca inseamna somaj. Exista problema ca rachetele rusesti nu vor mai fi indreptate numai spre Bruxelles, Praga, Sofia sau Bucuresti, ci si catre Ucraina", a spus Ioan Popescu. Intrebat daca, in opinia sa, venirea lui Putin la summitul NATO de la Bucuresti vizeaza sa intensifice presiunea Moscovei asupra Ucrainei, in sensul renuntarii la aderarea la NATO, Ivan Popescu a infirmat aceasta ipoteza. "Putin vine la Bucuresti sa discute la Bucuresti acelasi lucru pe care l-a discutat cu Bulgaria. Sa-si rezolve problema diversificarii surselor de gaze, sa vanda mai mult gaz in Europa, sa aiba mai multe cai de acces in Europa", a punctat deputatul de origine romana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu