Kosovo independent Putin «arunca» Transilvania In mainile separatistilor maghiari

Belgradul a pierdut, ieri, oficial, inca o provincie. Situatia politica din Kosovo l-a determinat pe Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, sa faca declaratii dure sustinand ca „exista ingrijorari potrivit carora Kosovo stabileste un precedent pentru eventuale miscari de independenta in regiunea Abhazia din Georgia, in regiunea Transnistria din Moldova si in Transilvania din Romania”. Mai mult, liderul de la Kremlin a sustinut ca „Rusia se opune categoric independentei unilaterale a provinciei Kosovo”. “Aceasta situatie va încalca legislatia internationala si va avea consecinte imediate pentru Balcani si restul lumii”, a atras atentia Putin

Surprinzator sau nu, dupa declaratiile lui Vladimir Putin, Abhazia si Osetia de Sud, cele doua regiuni separatiste ale Georgiei, au anuntat ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta. Mai mult decat atat, liderii maghiarilor din Romania au solicitat guvernului roman sa recunoasca imediat autodeterminarea Kosovo. Presedintele UDMR Marko Bela a precizat ca Romania nu trebuie sa amane recunoasterea provinciei, iar radicalii din Harghita si Covas

na au sustinut ca autonomia Tinutului Secuiesc reprezinta o necesitate

Dezmembrarea Uniunii Sovietice si disparitia “lagarului” comunist impus de URSS in estul Europei au avut efecte pozitive si negative asupra tarilor scapate de sub dominatia ruseasca. Iugoslavia a luat-o, dupa anul 1990, pe un drum periculos, care s-a soldat, ieri, cu inca o lovitura: independenta Kosovo. Insa Kosovo nu este ultima regiune din Serbia care ar putea avea astfel de pretentii. In Voievodina (provincie autonoma), la granita cu Ungaria, exista o comunitate maghiara compacta care si-ar putea declara independenta fata de Serbia

Provincia separatista Kosovo este, de ieri, stat de sine statator. Potrivit declaratiei de independenta, votata de toti cei 109 deputati ai Parlamentului de la Pristina, noul stat „este o societate democratica, laica si multietnica“ si va fi „consacrat pacii si independentei“. „Noi, liderii poporului, democratic alesi, prin aceasta declaratie, proclamam Kosovo drept un stat independent si suveran“, a spus adunarii premierul provinciei, Hashim Thaci. „Aceasta declaratie reflecta vointa poporului nostru“, a mai precizat el. Mii de oameni din orasele kosovare, majoritatea albanezi, au iesit in strada pentru a sarbatori aparitia noului stat. In paralel, autoritatile sårbe au vizionat, neputincioase, evolutia evenimentului. Ei au organizat proteste, iar liderii politici si cei religiosi au incercat sa-i consolideze pe sårbii care sustin ca pierd o parte a identitatii nationale odata cu provincia din sud. Câteva sute de fosti combatanti ai armatei sârbe care doreau sa protesteze fata de proclamarea independentei provinciei au fost împiedicati sa intre în Kosovo. Securitatea militara este asigurata de fortele de pace KFOR sub comandamentul NATO, iar prezenta civila, de UE.

„Succesul“ separarii provinciei Kosovo de Serbia este pus pe seama Occidentului. Sarbii nutresc resentimente puternice fata de acestia, considerandu-i vinovati de amputarea unei parti a teritoriului sau. SUA, Franta, Marea Britanie, Germania, Italia, Belgia si, mai nou, Irlanda vor recunoaste chiar astazi independenta regiunii. Drept raspuns, Serbia a „promis“ inrautatirea relatiilor cu aceste tari. Pe de alta parte, Rusia, Bulgaria, Cipru, Spania, Grecia, Romania si Slovacia se opun deschis independentei regiunii.

Putin pozeaza in aparator al Romåniei
„Rusia se opune categoric independentei unilaterale a provinciei Kosovo. Asta va încalca legislatia internationala si va avea consecinte imediate pentru Balcani si restul lumii. Exista ingrijorari potrivit carora Kosovo stabileste un precedent pentru eventuale miscari de independenta in regiunea Abhazia din Georgia, in regiunea Transnistria din Moldova si in zona Transilvania din Romania“, a declarat pentru Euronews presedintele rus, Vladimir Putin.

Washington - da, Moscova - ba!
George W. Bush a declarat ca sustine planul de independenta al Kosovo sub supraveghere internationala, pentru ca regiunea Balcanilor sa fie stabila. La polul opus, liderul de la Kremlin a fost, de la inceput, un sustinator indarjit al Belgradului, avertizand ca are un plan pentru momentul in care Occidentul va recunoaste independenta. Moscova nu a oferit, insa, deocamdata, detalii vizavi de acest plan. La doar cateva minute de la declararea independentei, Rusia a cerut consultari in Consiliul de Securitate al ONU.

Arme rusesti pentru recucerirea Kosovo
Seful Bisericii Ortodoxe sârbe din Kosovo, Artemije Radosavljevic, s-a pronuntat pentru masuri radicale in cazul Kosovo. Acesta a spus ca Serbia ar trebui sa-si convoace fortele militare, sa declare Kosovo „teritoriu ocupat“ si sa cumpere arme de la Rusia pentru a-l obtine înapoi. „Kosovo a fost si va fi mereu al Serbiei“, a subliniat Artemije, cu câteva ore înainte de declararea independentei de catre provincia sârba. Ceva mai temperat, presedintele proaspat ales al Serbiei, Boris Tadici, un prooccidental convins, si-a reiterat refuzul de a pleca fruntea în juramântul pe care l-a depus la preluarea noului mandat. „Nu voi abandona niciodata lupta pentru provincia noastra Kosovo“, a jurat acesta. Liderul sârb din Kosovo, Oliver Ivanovici, a spus, la randul sau, ca sarbii vor suferi o grea lovitura în ceea ce priveste identitatea lor nationala, care ar putea provoca frustrari periculoase.

«Fuck Yu», titreaza un ziar kosovar
In timp ce liderii sarbi cheama la calm, cotidianul kosovar Express a pus un mesaj pe prima pagina care arata clar sentimentele albanezilor legate de declararea independentei si de faptul ca scapa de Serbia. „FUCK YU“ (fonetic, expresia are semnificatia unei înjuraturi adresate în mod direct unei persoane, dar grafic ea este adresata fostei Iugoslavii, al carei simbol era YU - n.red.). Noul stat Kosovo nu va fi ceea ce isi imagineaza albanezii kosovari, avertizeaza seful Forumului sarb pe probleme etnice, Dusan Ianici. Declararea unilaterala a independentei Kosovo nu le va permite cetatenilor lui libertate maxima si un nivel decent de trai. Ba, mai mult, pasapoartele lor nu le vor permite sa calatoreasca in intreaga lume. „Kosovo este recunoscut doar de 40 de tari. Momentul in care kosovarii vor realiza ca asta nu este ceea ce li s-a promis in ultimii 20 de ani va fi unul foarte periculos, care va lasa deschisa poarta pentru extremisti“, sustine el. Potrivit acestuia, sunt asteptate imigrari masive ale albanezilor din Kosovo in tarile occidentale care le-au recunoscut independenta.

UDMR: România nu trebuie sa amâne recunoasterea independentei Kosovo
UDMR considera ca proclamarea independentei Kosovo este o consecinta fireasca a schimbarilor survenite în Europa Centrala si în Balcanii de Vest, conform unui comunicat al Uniunii semnat de presedintele UDMR, Marko Bela, remis, ieri, presei. Mai mult, Marko Bela sustine ca România „nu trebuie sa amâne recunoasterea“ provinciei. Deputatul Antal Árpád si europarlamentarul Sógor Csaba fac un „drum de studiu“ la Pristina (capitala provinciei Kosovo). Antal Árpád a sustinut in ziarul covasnean Háromszék ca ar fi nesesar ca toate organizatiile politice si civile maghiare, care si-au propus obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc, sa ia o „atitudine comuna“ pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. La randul ei, Uniunea Civica Maghiara (UCM) - Scaunul Sfântu Gheorghe va face un apel la localnicii din aceasta zona sa aprinda, maine seara, câte o lumânare la fereastra, în semn de solidaritate fata de proclamarea independentei provinciei Kosovo. Presedintele UCM - Scaunul Sfântu Gheorghe, Gazda Zoltan, a subliniat ca acesta ar fi un semnal si catre autoritatile române sa sprijine dezideratul comunitatii maghiare privind autonomia Tinutului Secuiesc.

Romania nu este Serbia. Statul roman, inclus in categoria democratiilor avansate
Spre deosebire de Serbia, România si Bulgaria au fost incluse în categoria democratiilor avansate într-un studiu al Fundatiei Bertelsmann, care urmeaza sa fie prezentat oficial maine, la Berlin, relateaza publicatia germana Die Welt, citata de agentia bulgara Focus News în pagina electronica, informeaza Mediafax. În Indexul Statelor în Tranzitie pentru 2008 fundatia a creat o scara cu trei niveluri pentru a evalua progresele tarilor pe plan politic. Autorii studiului subliniaza ca progresele înregistrate de Bucuresti si Sofia se datoreaza în special apartenentei lor la Uniunea Europeana, care a constituit un stimulent pentru schimbari politice. Pe primele locuri se afla state precum Cehia, recunoscuta ca o democratie consolidata, în timp ce Turcia a fost criticata pentru lipsa vointei de a crea institutii democratice. Fundatia Bertelsmann întocmeste, începând din 2003, rapoarte anuale privind schimbarile politice si economice din 125 de state.

Kosovo, ultima lovitura? Din Iugoslavia au mai ramas doar Serbia si... Voievodina
Dezmembrarea Uniunii Sovietice si disparitia „lagarului“ comunist impus de URSS in estul Europei au avut efecte pozitive si negative asupra tarilor scapate de sub dominatia ruseasca. Iugoslavia a luat-o, dupa anul 1990, pe un drum periculos, care s-a soldat, ieri, cu inca o lovitura: independenta Kosovo. Insa Kosovo nu este ultima regiune din Serbia care ar putea avea pretentii de independenta. In Voievodina (provincie autonoma), la granita cu Ungaria, exista o comunitate maghiara compacta care ar putea avea pretentii de autodeterminare. Agentia France Press, citata de NewsIn, reaminteste în ce mod si-au obtinut independenta celelalte componente ale fostei Iugoslavii.

Slovenia
A fost prima republica ce s-a detasat de federatie, obtinându-si independenta în mod relativ pasnic. La 23 decembrie 1990, 88% dintre sloveni se pronunta prin referendum pentru independenta. Aceasta este proclamata la 25 iunie 1991. Dupa zece zile de confruntari cu fortele slovene, în 6 iulie 1991, Armata Populara Iugoslava (JNA) se retrage din Slovenia. Statul este recunoscut de Comunitatea Economica Europeana (CEE) si de peste 30 de tari la 15 ianuarie 1992, apoi de Statele Unite la 7 aprilie.

Croatia
Sosirea la putere a lui Franjo Tudjman, la 30 mai 1990, este urmata de modificari constitutionale care stârnesc nemultumiri în Serbia. Regiunile croate locuite de sârbi îsi proclama autonomia în 21 decembrie 1990. În referendumul din 19 mai 1991, boicotat de sârbi, care reprezentau la acea data 12,6% din populatie, 92% dintre participanti se pronunta pentru independenta. Autoritatile anunta independenta în aceeasi zi cu Slovenia (25 iunie 1991), iar aceasta devine oficiala în 7 octombrie. Dar conflictele armate dintre formatiunile croate, pe de o parte, si formatiunile sârbe si JNA, pe de alta parte, se transforma în august 1991 într-un razboi deschis care va dura pâna în august 1995. CEE, Statele Unite si peste 30 de tari recunosc Croatia si Slovenia în acelasi timp. Croatia si Republica Federala Iugoslavia se recunosc reciproc în august 1996.

Bosnia-Hertegovina
Parlamentul bosniac proclama suveranitatea la 15 octombrie 1991. În 1992, dupa discutiile de la Lisabona mediate de comunitatea internationala, bosniacii, croatii si sârbii semneaza un tratat care împarte Bosnia-Hertegovina în trei regiuni. Dar, dupa doua zile, presedintele bosniac Alija Izetbegovici îsi retrage semnatura de pe tratat si organizeaza un referendum în 29 februarie 1992. Sârbii boicoteaza referendumul, dar independenta este aprobata cu 62,8% din voturi. Autoritatile proclama independenta la 5 aprilie 1992, moment în care conflictele armate fusesera deja declansate. Bosnia-Hertegovina este recunoscuta a doua zi de Cei 12, iar la 7 aprilie, de catre Statele Unite. Dar în 6 aprilie începe asediul de la Sarajevo, care va dura pâna la sfârsitul razboiului, în 1995. Belgradul recunoaste în cele din urma independenta Bosniei prin acordurile de pace de la Dayton, care pun capat razboiului în 21 noiembrie 1995.

Macedonia
Macedonia si-a obtinut independenta fara varsare de sânge. Aprobata în proportie de 95% printr-un referendum din 8 septembrie 1991, independenta este proclamata în 15 septembrie.

Muntenegru
Muntenegrul este ultima republica iugoslava ramasa într-o uniune cu Serbia, aliatul sau istoric, dupa razboaiele din anii ‘90. În aprilie 1992, cele doua tari formeaza Republica Federala Iugoslavia, care devine în februarie 2003 o uniune flexibila numita statul Serbia-Muntenegru. Dar muntenegrenii încep sa aiba aspiratii de independenta, iar la referendumul din 21 mai 2006, 55,5% din populatie voteaza pentru separarea de Serbia. Independenta este proclamata la 3 iunie 2006.

Echilibru etnic din Kosovo, modificat dupa dominatia otomana
Kosovo a fost de-a lungul istoriei un teritoriu revendicat, rând pe rând, de sârbi si albanezi. n Secolul al XII-lea - Kosovo este în centrul unui imperiu sârb condus de dinastia Nemanjici, în timpul careia se construiesc numeroase manastiri si biserici. n 1389 - sârbii sunt învinsi de Imperiul Otoman în batalia de la Kosovo Polje. Începe o dominatie turca de mai multe secole, care modifica echilibrul etnic în favoarea musulmanilor si albanezilor. n 1913 - Serbia recâstiga controlul asupra Kosovo, în urma razboaielor balcanice. n 1946 - Kosovo devine parte a federatiei iugoslave conduse de comunistul Josip Broz Tito. n 1987- in timpul unei vizite în Kosovo, Slobodan Milosevici adopta o atitudine de aparare a sârbilor din provincie. n 1992 - Rugova, ales „presedinte“ al Kosovo, pledeaza pentru rezistenta pasiva pentru a obtine independenta si înfiinteaza institutii paralele. n 1997 – se infiinteaza Armata de Eliberare a Kosovo (UCK), care începe o gherila împotriva fortelor sârbe. n 1998 februarie - martie: Fortele lui Milosevici încep o represiune împotriva UCK si sustinatorilor acesteia. n 1999- 10 iunie - constrâns de atacurile NATO, Belgradul îsi retrage fortele din Kosovo, care este plasat sub protectia ONU (Minuk) si NATO. n 2005 - noiembrie - Parlamentul kosovar adopta o rezolutie pentru crearea unui stat independent.

Regiuni separatiste care ar putea lua drumul Kosovo
Mai multe regiuni separatiste din lume urmaresc cu interes situatia din Kosovo. Iata cateva dintre ele: Transnistria (Republica Moldova), Abhazia si Oasetia de Sud (Georgia), Nagorno-Karabah – (Azerbaidjan), Papua (Indonezia), Tara Bascilor (Spania), Kurdistan (teritoriu nerecunoscut international - ce strabate Turcia, Irak, Siria, Iran - dominat de kurzi) si Sahara Occidentala (Maroc), informeaza Mediafax. La numai cateva minute dupa ce Kosovo si-a proclamat independenta, Abhazia si Osetia de Sud au anuntat ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta.

Ambasada SUA la Belgrad, atacata cu pietre
Circa 2.000 de sârbi au atacat cu pietre ambasada americana de la Belgrad, protestând fata de declararea independentei Kosovo, sustinuta de Washington, relataza Reuters. “Kosovo este inima Serbiei”, au strigat demonstrantii, în majoritate barbati tineri, care au înconjurat ambasada pazita de peste 500 de politisti complet echipati. Unii dintre manifestanti au spart geamurile sediului ambasadei si au intonat cântece patriotice, iar traficul pe unul dintre bulevardele principale situate în apropiere a fost blocat. Demonstrantii au smuls pietre din pavaj si din cladirile situate în apropiere, atacându-i pe politisti si aruncând catre acestia si cu sticle si pocnitori. Întreaga zona este acoperita de fum, iar câtiva politisti au fost raniti si transportati catre o ambulanta aflata în apropiere. Politia a intervenit, încercând sa îi îndeparteze pe demonstranti de cladirea ambasadei.

http://www.gardianul.ro/2008/02/18/politica-c7/kosovo_independent_putin_arunca_transilvania_in_mainile_separatistilor_maghiari-s109320.html